Productorii de medicamente din Romnia cer realizarea unui audit independent asupra datelor folosite de Casa National de Asigurri de Sntate (CNAS) pentru calculul taxei clawback, despre care afirm c a fost mentinut la un nivel nejustificat de mare n trimestrul al doilea.
Procentul „p” din calculul taxei clawback a ajuns la 24% in trimestrul al doilea, un nivel relativ constant fat de trimestrul anterior cand era de 26%. Mentinerea aceluiasi nivel pentru taxa clawback, in conditiile unei scderi a valorii consumului de medicamente din piat cu peste 10%, potrivit datelor Cegedim, „aduce mari indoieli asupra felului in care se fac calculele la CNAS”, se arat intrun comunicat al Asociatiei Romane a Productorilor Internationali de Medicamente (ARPIM) si Asociatiei Productorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR). „Ne surprinde aceast diferent, pentru c estimarea fcut de Cegedim luase in calcul faptul c stocurile rulate in piat in acest trimestru au fost foarte mici, in asteptarea preturilor reactualizate. Era firesc ca acest lucru s se regseasc si in facturile primite de la autoritti. Aceasta este o dovad in plus a lipsei de transparent si de predictibilitate in care suntem obligati in mod nefiresc s ne desfsurm activitatea. De la introducerea acestei suprataxe si pan acum, companiile din industria farmaceutic nu au stiut care va fi de fapt valoarea clawback-ului la niciun final de trimestru. Considerm c este obligatorie desfsurarea unui audit privind datele (aferente consumului real de medicamente) folosit in calculul taxei clawback. Este singura variant in care putem vorbi de un mediu de afaceri sustenabil”, a declarat presedintele ARPIM, Clin Glseanu. Presedintele ARPIM a declarat in iulie c potrivit estimrilor Cegedim valoarea taxei clawback aferent trimestrului al doilea al anului 2015 este intre 15% si 20%, fapt care se datoreaz procesului de reactua – lizare a preturilor la medicamente din cauza cruia operatorii din piat au asteptat noile preturi inainte s comande alte medicamente si astfel au lucrat doar cu stocuri foarte mici. Modul in care CNAS calculeaz taxa clawback a condus la situatii in care unele companii pltesc taxa clawback aproape egal cu cifra lor de afaceri din trimestrul al doilea, afirm presedintele APMGR, Dragos Damian. „Un control independent asupra modului in care se calculeaz taxa clawback si a datelor folosite este singura modalitate prin care se pot corecta aceste deficiente grave ale mecanismului de aplicare al taxei clawback, dat fiind totala lips de transparent a CNAS fat de produ – ctori. Companiile farmaceutice au intentat deja o serie de procese impotriva CNAS, pe care le cistig pe band. Avem situatii aberante, in care, pentru unele companii, CNAS a decontat aceeasi sum in trimestrul 2, 2014 si in trimestrul 2, 2015, dar acestea au de plat acum o taxa clawback cu 20% mai mare decat anul trecut. Exist semnale in care companii pltesc taxa clawback aproape identic cu cifra lor de afaceri din trimestrul 2, 2015, ceea ce inseamn practic insolvent”, a declarat Damian. Mentinerea acestui sistem va duce la pierderi, atat pentru stat, care va fi pus in situatia de a inapoia sume de bani importante companiilor in urma contestatiilor cistigate in instant, cat si pentru productorii de medicamente, care, din cauza costurilor imense aduse de taxa clawback, vor fi nevoiti s elimine si mai multe medicamente de pe piata din Romania si de a amana investitii importante in facilitti de productie locale, avertizeaz cele dou asociatii ale productorilor de medicamente. ARPIM cuprinde cele mai importante 28 de companii farma – ceutice internationale productoare de medicamente originale, prezente in Romania. Acestea realizeaz impreun peste 70% din valoarea pietei farmaceutice romanesti. APMGR reprezint principalele companii productoare de medicamente generice din Romania: Actavis, AC Helcor, B. Braun Medical, Biofarm, Dr. Reddy’s, Desitin Pharma, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia- Ranbaxy, Teva, Zentiva.
