Alarm� social�

Vasluiul nu mai are locuri libere �n centrele sociomedicale existente �n judet. Locatiile de la B�cesti, Cod�esti si Husi sunt supraaglomerate, iar solicit�rile de internare nu contenesc. Pentru a rezolva grava problem� social�, Consiliul Judetean Vaslui a demarat o actiune de inventariere a cl�dirilor cu destinatie social� care sunt libere. Astfel, au fost identificate mai multe cl�diri care pot fi transformate �n centre rezidentiale pentru copii si b�tr�ni. La prima �strigare�, necesarul de cazare pentru copii este de 150 locuri, iar pentru b�tr�ni, de 50 de locuri.

Centrele medico-sociale din judetul Vaslui sunt ocupate la capacitate maxim�. Atat la B�cesti, Cod�esti, cat si la Centrul Social pentru Persoane Varstnice Husi nu mai sunt locuri libere, iar noile solicit�ri de internare sunt aproape imposibil de solutionat. Practic, in acest moment, la nivelul judetului Vaslui mai sunt necesare 150 locuri de cazare pentru copii si 50 pentru b�trani. Valeriu Caragat�, administratorul judetului Vaslui, a precizat c� institutia pe care o reprezint� a finalizat actiunea de inventariere a obiectivelor de investitii (centre sociale, scoli) din unit�tile administrativ-teritoriale ale judetului. Este vorba despre locatiile care, in prezent, nu sunt utilizate din diferite motive: lipsa banilor, a angajatilor etc. „Noi am transmis o circular� c�tre toate comunele din judet, pentru a avea o imagine exact� cu situatia din teritoriu. Am demarat aceast� actiune pe fondul supraaglo – mer�rii centrelor rezidentiale pentru copii ale Directiei Generale pentru Asistent� si Protectia Copilului Vaslui. De asemenea, avem numeroase solicit�ri de la prim�rii si persoane private pentru plasarea in aceste centre a unor b�trani. Sunt persoane in varst� care nu pot fi ingrijite de familii, care au nevoie de servicii medicale, consiliere si altele. Apar situatii noi si nu stim ce s� facem cu ele!”, a spus Valeriu Caragat�.

Cladiri insuficiente

Pe segmentul centrelor medicosociale sunt mai multe localit�ti care au cl�diri cu destinatie social�, dar nu sunt utilizate. La Solesti sunt dou� centre (unul pentru copii si unul de rezident�), care nu functioneaz� din lipsa resurselor financiare pentru personal. De asemenea, la Dranceni este un centru social nefolosit, iar la Iana, un centru pentru romi este in aceeasi situatie. Tot din datele transmise de prim�rii reise c� la Vulturesti exist� un centru medicosocial care nu este dat inc� in folosint�. „Cl�dirile inventariate de noi nu ar acoperi nevoie de spatii locative pentru copii si b�trani. Ar mai fi nevoie de dou�, trei centre, s� preia din solicit�ri. Vom discuta cu primarii din localit�tile unde exist� aceste cl�diri, pentru a vedea care sunt obligatiile rezultate din imple – mentarea respectivelor proiecte de investitii. Vrem ca, pan� la sfarsitul lunii august, s� avem o situatie clar�. Trebuie s� fim atenti la cadrul legal, la modul cum vor fi finantate actiunile sociale pentru cei internati acolo”, a mai spus Valeriu Caragat�. Pe lang� infiintarea unor noi centre rezidentiale pentru copii, exist� si posibilitatea deschiderii unor locatii care s� se adreseze persoanelor in vast�, ins� pe acest tip de proiecte trebui s� se implice si autorit�tile locale.

Generatiile nascute dupa 1989, condamnate sa �ntretina un judet de batr�ni

�n ultimele dou� decenii, num�rul persoanelor dependente demografic din judetul Vaslui a crescut accelerat. Dac� in anul 1992, raportul de dependent� era de 18,5%, in anul 2011, acesta a crescut la 26,9%. Raportul de dependent� demografic� este raportul dintre num�rul persoanelor de varst� „dependent�” (persoane de sub 15 ani sau de peste 64 ani) si populatia in varst� de munc� (15-64 ani) exprimat la 100 persoane. Practic, acest indicator statistic relev� povara economic� pe care o poart� populatia productiv� din judetul Vaslui. Chiar dac� unele persoane definite ca „dependente” sunt active, iar alte persoane in varst� productiv� sunt intretinute, acest raport prevesteste probleme socio-economice severe pe termen mediu si lung. Generatiile n�scute dupa 1989, mult mai reduse ca dimensiune, se vor afla pe piata muncii in deceniile urm�toare si vor avea de intretinut economic o populatie varstnic� numeroas�, inactiv� economic. „Dac� in anul 1992, la 100 de persoane adulte reveneau circa 19 persoane de peste 65 de ani, in anul 2011 raportul s-a adancit la 27. Sarcina economic� a populatiei adulte, compus� din generatiile mici n�scute in ultimii 20 de ani, va cunoaste o presiune greu de suportat. Se creeaz� un dezechilibru, cu mare risc de adancire in viitor, intre acel segment al populatiei cu potential de contribuabil si cel�lalt, cu potential de beneficiar”, a spus Teodor Iancu, directorul Directiei Judetene der Statistic� Vaslui.