Un studiu prezentat de UNICEF prezint o realitate oarecum nebnuit a raportrii romnilor la starea de sntate. Astfel, potrivit Studiului Cunostintele, atitudinile si practicile familiilor si persoanelor care ngrijesc copii cu vrsta ntre 0-6 ani, prezentarea copilului la medic nu are loc de la primele semne de boal, unii printi prefernd s aplice mai nti leacuri bbesti. Pe de alt parte, 83 la sut dintre cei care au ajuns la un consult au apelat serviciul 112, rezult din studiul citat.
Studiul Cunostintele, atitudinile si practicile familiilor si persoanelor care ngrijesc copii cu vrsta ntre 0-6 ani arat c nivelul de cunostinte ale printilor cu privire la etapele de dezvoltare fizic si psihologic a copilului este n general sczut. Printii apreciaz starea copilului prin raportare la alti copii de vrst asemntoare, iar prerea medicului reprezint doar pentru 8,2 la sut dintre printi un element important n evaluarea strii de dezvoltare fizic a copilului. Cu toate acestea, n opinia printilor, copiii sunt considerati n general sntosi, iar aceast afirmatie se bazeaz pe frecventa sczut a mbolnvirilor din ultimul an. Prezentarea copilului la medic nu are loc de la primele semne de boal, ci uneori printii aplic leacuri bbesti sau tratamente alopate si antibiotice, fr consultarea unui specialist. De exemplu, n cadrul prezentului studiu, printii declar c nu duc copiii la medic de la primele semne de boal n procent de: 19,2 la sut n caz de febr, 28 la sut n caz de tuse, 32,6 la sut n caz de diaree si 14,2 la sut n caz de traumatisme/accidente. Riscurile la care copiii sunt expusi sunt foarte ridicate prin neacordarea atentiei cuvenite simptomelor cum ar fi tuse si febr, prin administrarea unor tratamente pe baza experientei anterioare, a discutiilor cu vecini si prieteni sau pe baza altor recomandrilor, fr consultarea medicului, se arat n studiu. Dintre persoanele care au apelat la un consult medical, 83 la sut au apelat serviciul special de urgente 112. De altfel, persoanele care triesc n mediul rural si cu un nivel de educatie mai sczut sunt mai degrab cele care apeleaz serviciile speciale de urgent. Sarcina de a duce copilul la medic este preponderent asociat mamei, tinnd cont de faptul c n 71,8 la sut dintre cazuri mamele sunt cele care nsotesc copilul la medic, n timp ce doar 3,1 la sut dintre tati preiau aceast sarcin. Cu toate acestea, faptul c n 22,3 la sut dintre cazuri ambii printi nsotesc copilul la medic poate sugera c distributia rolurilor n familie ncepe s descrie mprtirea sarcinilor si responsabilittilor ntre printi, se mai arat n studiu. De asemenea, aproape toti participantii la studiu (96,8 la sut), printi sau persoane de ngrijire, afirm c au vaccinat copiii, ns studiul nu ofer informatii cu privire la realizarea unei scheme de vaccinare complete. Practica de vaccinare a copiilor este mai putin frecvent n rndul familiilor de etnie rom. O treime dintre printi nu cunosc scopul vaccinrii si sunt putini printi care au cunostintele necesare despre vaccinuri pentru a ntelege cum functioneaz si de ce administrarea acestora este important pentru copii. Au fost identificati si printi care consider vaccinurile ineficiente sau periculoase, n special n rndul persoanelor din mediul urban si cu un nivel ridicat de educatie, se mai arat n documentul citat. n ceea ce priveste copiii cu dizabilitti, dintre cei 5,6 la sut printi care au afirmat c au astfel de copii, doar jumtate (2,6 la sut) au obtinut o ncadrare n grad de handicap, desi o ntrziere sau o lips a diagnosticrii produce efecte negative asupra dezvoltrii copiilor. Initiatorii studiului au mai remarcat c interactiunile dintre copii n cadrul jocului sunt nc, ntr-o msur destul de ridicat, stabilite de printi, care consider c este mai bine c ei s decid n locul copiilor. A fost observat segregarea pe criterii etnice a interactiunilor pe care copiii le au, practicile discriminatorii devenind mai frecvente odat cu cresterea nivelului de educatie a printilor, acestia considernd inoportune interactiunile copiilor lor cu copii de alt etnie. Prin urmare, nivelul ridicat de educatie nu este neaprat un indicator pentru acceptarea diversittii si evitarea discriminrii, spun specialistii. Studiul a mai artat c doar jumtate (50,3 la sut) dintre copiii cu vrste ntre zero si sase ani cuprinsi n studiu particip la o form de educatie timpurie, marea majoritate a acestora frecventnd grdinita, n timp ce restul sunt nscrisi la crese sau n centre de zi. Participarea diferit la educatie prescolar poate fi influentat de diferentele de statut socio-economic, fiind mai mic n cazul familiilor defavorizate si a celor n care nivelul de educatie al printilor este relativ sczut. Aceast tendint poate fi determinat si de alte cauze, precum lipsa infrastructurii, a institutiilor sau a locurilor disponibile n cadrul acestora, sau de perceptia pe care o au printii despre institutiile anteprescolare. Unii dintre printii intervievati apreciaz c educatia timpurie n cadrul institutional ar trebui s nceap dup ce copiii mplinesc vrsta de doi ani, trimiterea copiilor la cres fiind considerat nerelevant pentru dezvoltarea copilului, se mai arat n documentul citat. O alt situatie ngrijortoare este dat de faptul c 20,3 la sut dintre printi las copiii nesupravegheati zilnic pentru o jumtate de or, 9,5 la sut i las singuri pn la o or, n timp ce 5,1 la sut si 1,8 la sut i las pe copii ntre o or si trei ore, respectiv peste trei ore singuri. Studiul a fost fcut pe un esantion format din 1.420 de printi si persoane care se ocup de ngrijirea copiilor, care aveau la momentul culegerii datelor cel putin un copil cu vrste ntre zero si sase ani.
Leacuri bbesti recunoscute de medici
Comprese cu cartofi rasi si gargar cu sare sau bicarbonat pentru dureri n gt, sosete nmuiate n otet pentru scderea febrei, splturi vaginale cu bicarbonat anti-candidoz, infuzie de tei pentru insomnii si ceai de ment pentru diaree, iat cteva dintre cele mai cunoscute, dar si cele mai eficiente leacuri bbesti, pentru care pledeaz si medicii.
Cartofi rasi pentru rosu n gt. Leac din btrni, cataplasmele cu cartofi rasi vindec rosul n gt. Puneti cartofii rasi ntr-un tifon sau ntr-un sculet, stropiti-l cu spirt, dup care aplicati pe gtul inflamat timp de cteva minute. Sunt eficiente si n cazul durerilor de cap si calmeaz tusea seac. – Picioarele umflate se trateaz cu bi de ap cldut. Amestecat cu trei-patru pahare de otet de mere. Mentineti pn simtiti c picioarele s-au odihnit. Nu le stergeti; lsati-le s se usuce de la sine, iar dac aveti dureri puternice, nveliti picioarele n comprese cu otet. – Sosetele nmuiate n otet si frectiile cu otet sau spirt sunt cele mai vechi leacuri cu care bunica scotea rceala din corp si scdea febra. – Gargara cu sare e un remediu bun pentru durerile n gt. Amestecati o lingurit de sare la un litru de ap si faceti gargar dup mas sau oricnd apar dureri. Nu mncati o jumtate de or, pentru ca tratamentul s si poat face efectul. – Splturile vaginale cu bicarbonat tin n fru candidoza si amelioreaz simptomele (mncrime, secretii abundente). Amestecati un litru de ap cldut cu 20 de grame de bicarbonat de sodiu si faceti splturi vaginale seara, nainte de culcare, trei zile la rnd. Dup cura cu bicarbonat, e necesar s ncepeti tratamentul cu antifungice, pentru a trata si cauza bolii. – Recomandri naturiste sunt si pentru combaterea ridurilor. Pentru tenuri grase se recomand o masc realizat din suc de lmie, brnz de vaci, miere si cartofi rasi, iar pentru tenurile uscate, masc cu suc de struguri amestecat cu brnz de vaci si foarte putin miere. – Negii dispar dac se ung de 2 ori pe zi cu zeam de ppdie. – Usturoiul este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, sub form de aliment pur. Contra sucului su, germenii de rceli, gripe si viroze nu au nicio sans. Descompune flegma, combate infect iile, degajeaz sinusurile, bronhiile si pl- mnii. Un miligram de usturoi are aceeasi putere cu 25 de unitti de penicilin si, chiar dac btrnii nostri nu stiau acest lucru, cunosteau foarte bine efectele benefice ale plantei. – Aftele si abcesele se vindec cu frunze de morcov fierte n ap, cu care se face gargar. – Rdcina de brusture pus la macerat cu alcool, timp de 10 zile, cu care se maseaz scalpul zilnic, timp de o lun, ntreste rdcina firului de pr. – Infuzia din petale de trandafir este un remediu excelent pentru conjunctivit, dar si pentru cearcne si riduri. – Suntoarea este considerat remediul antidepresiv, rednd buna dispozitie si alungnd gndurile rele. – Frecarea pistruilor cu ceap duce la disparitia lor. – Laptele de capr este un remediu natural cunoscut de btrni si folosit pentru fortificarea organismul si ntrirea imunittii n TBC, stri de slbiciune, pentru vindecarea cancerului. Specialis tii confirm c laptele de capr previne, prin aportul de minerale, anemia si demineralizarea osoas, c actioneaz ca un medicament, nlturnd slbiciunea, rednd vigoarea si optimismul si ajutnd organismul s lupte cu boala. Administrarea preventiv i face pe cei bolnviciosi din fire s devin mai rezistenti la virozele de sezon sau s suporte mai usor eventualele mbolnviri contagioase, i fereste pe adolescenti de epuizare fizic si i ajut pe copiii distrofici s se dezvolte normal.
