Tehnicile de recuperare dup un accident vascular cerebral (AVC) debuteaz cu unele proceduri care se aplic chiar la pat si chiar din faza acut a accidentului. Asta pentru c un bolnav imobilizat risc s aib apoi probleme la nivelul articulatiilor si la nivelul grupelor musculare, care nu se mai pot contracta cu forta necesar. De asemenea, exist pericolul unor tulburri trofice, cel mai temute fiind escarele – care apar la bolnavul care este imobilizat pentru o perioad mai lung.
„Tehnicile de recuperare debuteaz cu unele proceduri care se aplica chiar la pat si chiar din faza acut a accidentului vascular. Asta pentru c un bolnav imobilizat risc s aib apoi probleme la nivelul articulatiilor si la nivelul grupelor musculare, care nu se mai pot contracta cu forta necesar. De asemenea, exist pericolul unor tulburri trofice, cel mai temute fiind escarele – ele apar la bolnavul care este imobilizat pentru o perioad mai lung. Din acest motiv, procedurile de recuperare, mobilizrile „pasive” trebuie s nceap imediat n faza acut a bolii. Bolnavul nu se poate misca din pat si altcineva i face miscri ale minilor si picioarelor – miscri prin care s pstreze gradul de libertate articular ct mai aproape de normal. De asemenea, bolnavul trebuie ntors la fiecare jumtate de or, dac n spital nu exist saltele antiescar. Astfel de saltele au puncte de sprijin variabile, iar aceste puncte fac ca presiunea s alterneze si n felul sta nu exist o zon mai expus la a produce escare. Escarele sunt foarte periculoase. Ele se pot complica cu infectie, adncirea, progresia lor. Din acest motiv, procedeele de recuperare trebuie ncepute din faza acut”, explic prof. dr. Cristian Dinu Popescu, seful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iasi.
Complicatii posibile
Dup faza acut, pot persista unele tulburri – cum ar fi tulburri de schema corporal la bolnavii cu hemiplegie stnga, stri confuzionale la bolnavii care au leziuni ale emisferului drept sau tulburri de vorbire, cum ar fi afazia n grade foarte importante. Toate acestea sunt mai clar conturate n faza postacut, cnd bolnavul ncepe s se „limpezeasc”, cum se spune ntr-un termen popular. Adic s realizeze ce s-a ntmplat cu el. Faza postacut este si intervalul de timp n care bolnavul face asa numit reactie de catastrof. n aceast faz creierul, inclusiv emisferul sntos, este n „alarm”. Practic, realizeaz ce i s-a ntmplat si raporteaz la ceea ce a fost anterior. n general, cam la sfrsitul sptmnii a doua si a treia sptmn dup accident, procedurile de recuperare se pot amplifica, n sensul tentativei de a obtine pozitia n sezut, apoi n sezut cu picioarele atrnate la marginea patului, apoi ridicatul n picioare si primii pasi n apropierea patului si n jurul acestuia. Tot acum se testeaz n mod indirect si functia altor organe, cum ar fi sistemul cardiac si tolerant la efort a inimii, apoi sistemul respirator – adaptabilitatea ritmului cardiac si respirator la minimum de efort. Aceast etap este deosebit de dificil si uneori supus unor complicatii nedorite. Poate aprea embolia pulmonar – dac nu s-au luat toate msurile si bolnavul mai are o tromboflebit si nu s-a dat medicatia necesar – embolia pulmonar poate aprea exact la debutul miscrilor.
Sala de gimnastica
Din sptmna a patra sau a cincea, bolnavul poate fi dus la sala de gimnastic, unde se pot asigura proceduri de tip mai intensive. Acestea se pot asocia cu elemente de fizioterapie. Pot ncepe miscri adaptate unui scop – ncheierea si descheierea unui nasture, folosirea unei cni sau a unui pahar pentru a bea ap, pozitionarea n scaun – fie scaun cu rotile si transferat de pe pat pe scaun; fie transferat de pe scaun cu rotile pe un scaun obisnuit sau un fotoliu, unde bolnavul poate sta o perioad mai lung de timp. Toate acestea sunt ca o etap de adaptare spre ceea ce nsemna un om ct mai normal.
Mersul: un succes important
Principalul element de autonomie ce trebuie atins este mersul. Bolnavul care a trecut printr-un accident vascular cerebral si a rmas cu un deficit de tip hemiparez sau chiar hemiplegie, prin tehnici de recuperare, ntr-un timp variabil – de la cteva sptmni la cteva luni – ar putea ajunge s mearg. Asta ar nsemna un mare ajutor pentru cei care se ocup de ngrijirea acestuia att n spital, ct si la domiciliu. „Avem o experient destul de mare n acest domeniu si zicem c atunci cnd un bolnav ajunge s mearg, este un prim succes care concura la obtinerea unor rezultate bune n continuare. n sensul mobilizrii si a pacientului pentru a cpta noi deprinderi, dar si a medicului si a celor care l ngrijesc pentru a stimula si a facilita redobndirea unor miscri pierdute n urma acestui accident”, mai spune prof. dr. Cristian Dinu Popescu.
Atentie la greutate!
Bolnavului i este recomandat s nu mai creasc n greutate. Pe un sistem osos si articular cu comanda deficitara, adugarea unor kilograme n plus nseamn un efort n plus. Acest efort ngreuneaz functionarea optim a articulatiilor si apar dureri, elemente distrofice – cum este genunchiul instabil care compromite mersul.
Beneficiile lecturii
Dup 5-6 sptmni, pot s nceap tentative de citit – pentru c cititul nseamn un act extrem de complex, pe lng varianta lui motorie – dirijarea globilor oculari cu un anume scop – urmrirea rndurilor, dar si cu ntelegerea a ceea ce se scrie. Se prefer chiar o scriere tip abecedar, cu litere de tipar si mai mari la nceput.
Stimularea rationamentului
Dup 5-6 sptmni pot fi stimulate si unele elemente din sfera cognitiv, din sfera judectii, a rationamentului. n aceast faz, n care scrisul si cititul devin posibile, sunt si alte faze care tin de memorie, iar memoria trebuie stimulat, la fel si judecata si rationamentul. Se utilizeaz niste tehnici care vizeaz form, dimensiunea si culoarea: un cub mai mare sau mai mic, o piramid mai mare sau mai mic, o bil de o anumit culoare, de o anumit mrime pe care bolnavul trebuie s le pun n ordinea dictat – el reusind astfel s nteleag si s execute unul din ordinele cele mai simple.
