Republica Moldova nu vrea Prut navigabil!

La sf�rsitul anului trecut, senatorul PSD de Vaslui Doina Silistru a adresat o �ntrebarea ministrului Transporturilor, Ramona M�nescu, privind posibilitatea redeschiderii navigatiei pe r�ul Prut. „Oamenii de afaceri din Vaslui, al�turi de Camerele de Comert din cele dou� judete, doresc s� se angajeze �ntr-un partenerit privind redeschiderea navigatiei pe r�ul Prut”, a spus Doina Silistru. R�spunsul Ministerului Transporturilor a fost f�r� echivoc: �n urma tuturor demersurilor p�rtii rom�ne privind deschiderea navigatiei pe Prut, Republica Moldova nu s-a ar�tat interesat� de acest proiect.

„�nc� de anul trecut, ministerul pe care �l conduceti, �mpreun� cu Ministerul de Interne si cel al Mediului au �nfiintat un grup interministerial care s� analizeze oportunitatea acestui proiect”, se arat� �n adresa trimis� de Doina Silistru conducerii Ministerului Transporturilor. �n acest sens, parlamentarul vasluian a solicitat rezultatul raportului de analiz� �n ceea ce priveste fezabilitatea redeschiderii navigatiei pe r�ul Prut, proiect ce va putea fi finalizat din fonduri europene nerambursabile. �n r�spunsul s�u, ministrul Ramona M�nescu a f�cut un scurt istoric privind navigatia pe r�ul Prut. Aceasta s-a practicat �nc� din anul 1856, �ns� o navigatie cu caracter organizat a �nceput �n anul 1870. Astfel, p�n� �n anul 1914 s-a navigat pe sectorul Dun�re – Nemteni, �n lungime de 318 kilometri, iar dup� Primul R�zboi Mondial, navigatia s-a extins p�n� �n localitatea Sculeni, la 445 kilometri de Dun�re. Pescajul sau ad�ncimea asigurat� pe sectorul Dun�re – Nemteni era de 0,9 – 1,20 metri, navigatia f�c�ndu-se cu nave de 300 – 600 tone capacitate, cu �nc�rc�tur� partial� la ape mici. Dup� Cel de-al Doilea R�zboi Mondial, navigatia pe r�ul Prut a fost sistat�, aceasta devenind frontier� de stat. „Dup� anul 1989, pentru amenajarea pentru navigatie a r�ului Prut, partea rom�n� a elaborat, �n anul 1991, „Studiul privind posibilitatea de reactivare a transporturilor navale rom�nesti pe r�ul Prut”, �n anul 1993, �Studiul de prefezabilitate privind reluarea navigatiei pe r�ul Prut si conectarea acestuia la sistemul de navigatie fluvial-maritim��, se precizeaz� �n r�spunsul Ministerului Transporturilor. Urmare a �ntelegerii dintre cele dou� t�ri, �n februarie 1995 s-a convenit �ntocmirea de c�tre partea rom�n� a unui proiect de Conventie privind amenajarea pentru navigatie a r�ului Prut. �ncep�nd cu anul 1997, interesul pentru amenajarea pentru navigatie a r�ului Prut a Republicii Moldova a fost din ce �n ce mai redus. Cu toate acestea, problema privind amenajarea navigatiei si alte folosinte a r�ului Prut a r�mas �n atentia Ministerului Transporturilor. „�n acest sens, se mentioneaz� introducerea si mentinerea acestui obiectiv �n Legile nr. 73/1996 si nr. 363/2006 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national. Astfel, �n sectiunea Legii 363 se prevede la punctul 1 – c�i de navigatie la care se vor executa lucr�ri de amenajare, r�ul Prut �ntre Dun�re si nodul hidrotehnic St�nca Costesti, iar la porturi noi – pozitia 5.01. pe r�ul Prut la Oancea, F�lciu, R�sesti si Pris�cani. De asemenea, �n acordul �ntre Guvernul Rom�niei si Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de aistent� tehnic� si financiar�, Ministerul Transporturilor a propus finantarea unor studii de fezabilitate privind amenajarea r�ului Prut pentru navigatie, �ns� nici de aceast� dat� partea moldovean� nu a fost interesat� de propunerea p�rtii rom�ne.