2013, anul insolventelor

Anul 2013 a adus cu sine si un record nedorit, respectiv un num�r foarte mare de firme locale intrate �n insolvent�. �n total, 411 agenti economici au intrat �n lichidare judiciar�, cu consecinte financiare serioase pentru bugetele locale si centrale. Chiar dac� au obligatia legal� de a-si achita taxele si impozitele, majoritatea firmelor intrate �n procedura de insolvent� nu au mai v�rsat niciun leu la buget.

Anul 2013 a adus un val f�r� precedent de agenti economici intrati �n insolvent�. �n total, �n perioada ianuarie – noiembrie 2013, un num�r de 411 firme au intrat �n procedura de insolvent�. Si �n anul 2012, nu mai putin de 379 de societ�ti au intrat �n insolvent�, iar �n anul 2011 un num�r de 197 agenti economici au intrat �n lichidare judiciar�. Dar, oric�t de dramatic ar fi acest tablou, de departe, anul 2013 a reprezentat v�rful crizei financiare cu care s-au confruntat societ�tile locale. M�sura la care apeleaz� administratorii de firme are drept scop salvarea activelor fixe, a patrimoniului, prin trecerea c�tre alte firme, care nu �nregistreaz� datorii. Dac� privatii au de c�stigat din acest� mutare, principalul perdant este statul. Pe l�ng� faptul c� nu mai �ncaseaz� taxe si impozite, statul trebuie s� achite si indemnizatii de somaj pentru persoanele disponibilizate. De pe urma procedurii de insolvent� au de pierdut si b�ncile comerciale, precum si furnizorii. Cum era de asteptat, societ�tile comerciale din municipiul Vaslui care au intrat �n insolvent� au adus prejudicii serioase bugetului local. Desi au obligatia legal� s� �si achite taxele la visteria local�, majoritatea firmelor abandoneaz� plata impozitelor. Practic, la jum�tatea anului 2013, din cei aproximativ 150 de agenti economici aflati �n insolvent�, un procent de 90% nu �si mai onorau pl�tile c�tre visteria municipiului. Potrivit legislatiei �n vigoare, odat� cu intrarea �n insolvent�, pentru firmele respective nu se mai calculeaz� major�ri la datoriile acumulate. La momentul respectiv se �ntocmesc niste declaratii de creant�, pe care firma intrat� �n reorganizare se agajeaz� s� le pl�teasc�, �n acest fel elimin�ndu-se aplicarea porcedurii de executare silit�. �n schimb, cum �si continu� activitatea, facturile curente �nregistrate la bugetul local si central etc. trebuie achitate. De regul�, un plan de reorganizare dureaz� �ntre doi si trei ani, perioad� dup� care o mare parte din societ�ti nu se redreseaz� si intr� �n faliment.