Anul Nou – data la care se ��ntoarce� timpul

Trecerea dintr-un an �n altul are numeroase semnificatii, multe din ele reprezerntate simbolic �n datinile si traditiile tuturor poparelor. Si �n Moldova aceast� trecere este reprezentat� �n credinte diverse, pline de farmec si culoare.

Ceremonialul de �nnoire simbolic� a timpului, �n noaptea dintre 31 decembrie si 1 ianuarie, este numit ��ngropatul Anului�, denumirea de Revelion apartin�nd timpurilor moderne. Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este �oprit� dup� 365 de zile si �ntors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la cap�t �n ziua de Anul Nou. Asem�n�tor divinit�t ii, timpul se naste anual, �ntinereste, se maturizeaz�, �mb�tr�neste si moare, pentru a renaste dup� alte 365 de zile. Ideea �nnoirii timpului supravietuieste �n calendarul popular, unde �sfintii� sunt tineri, maturi si b�tr�ni, dup� cum s-au �mp�rtit s�rb�torile. Cei de la �nceputul anului sunt tineri (Sf�ntul Vasile, Dragobete, S�ngiorz), la mijlocul anului sunt maturi (Sf�ntul Ilie, Sf�nta Maria), iar ultimii s�rb�toriti sunt, f�r� exceptie, b�tr�ni (Mos Nicolae, Mos Ajun, Mos Cr�ciun). Prin multe obiceiuri si credinte se exprim� la �nceput teama, dezordinea si haosul, iar dup� miezul noptii de Revelion optimismul, veselia, ordinea si echilibrul. Cele mai importante obiceiuri sunt sacrificiul ritual al porcului, prepararea alimentelor rituale din gr�u (colaci, turte) si din carne de porc (piftie, c�rnati), credinta c� se deschid mormintele si spiritele se �ntorc printre cei vii, abundenta ospetelor si petrecerilor. Perinita, strig�tul peste sat, bilant nocturn, �n auzul tuturor, pentru ceea ce a fost bun sau r�u �n anul care se �ncheie si colindele cetelor de feciori sunt obiceiuri la fel de importante. Nu pot lipsi de la sate stingerea luminilor �n noaptea de Revelion (ce sbolizeaz� �ntunericul si haosul des�v�rsit provocat de moartea divinit�tii), aprinderea luminilor care simbolizeaz� nasterea, credinta deschiderii cerului, arderea comorilor si vorbitul animalelor, �ncercarea norocului, aflarea ursitei, �ntocmirea calendarului si �mp�carea pricinilor. Prin Sorcova se �ncearc� alungarea spiritelor malefice prin zgomote, iar Plugusorul reprezint� �nceperea simbolic� a lucrului.

Jocurile si urarile dau farmec schimbului dintre ani

�n ajunul Anului Nou, �n Moldova, cete de fl�c�i si de b�rbati de cur�nd �nsurati pleac� cu Plugul – str�vechi obicei agrar derivat dintr-o practic� primitiv�, trecut printr-un rit de fertilitate, a ajuns o urare obisnuit� de recolte bogate �n anul care abia �ncepe. Urarea de plugusor este de fapt un adev�rat poem care deschide cu har, recurg�nd la elemente fabuloase, toate muncile agricole. Obiceiul contribuie la veselia general� a S�rb�torilor de Anul Nou, color�nd desf�surarea acestei s�- b�tori cu acele elemente care ilustreaz� una dintre principalele ocupatii ale poporului nostru – agricultura. Plugusorul copiilor este tot un obicei str�vechi agrar. �n ajunul Anului Nou, cetele de copii intr� din cas� �n cas� s� ureze, purt�nd bice (harapnice) din care pocnesc, clopotei, tal�ngi etc. Urarea este un lung poem �n versuri, care prezint� succesiunea muncilor agricole – de la aratul ogorului p�n� la coptul colacilor. S�rb�torile de iarn� cuprind o serie de alte jocuri, capra, ursul, jienii care, prin strig�te, chiote, misc�ri caraghioase, m�resc nota de umor si veselie, d�nd uneori o nuanta de grotesc.

Superstitii

Este bine stiut c� de felul �n care p�sesti �n noul an depinde cum �ti merge pe parcursul acestuia. Pentru a ocoli necazurile, b�tr�nii s-au �nconjurat de tot felul de superstitii, pe care le-au transmis cu grij� urmasilor. Se spune c�, la sf�rsitul anului, este bine ca tot omul s� aib� datoriile pl�tite, pentru ca �n anul care vine s� nu fie nevoit s� scoat� multi bani din buzunare. Se mai spune, de asemenea, ca �n prag de an nou casa trebuie s� fie curat�, oric�nd gata s� primeasca oaspeti. Nici rufele murdare nu este bine s� fie l�sate pentru dup� Anul Nou. Sp�l�ndu-le �nainte de intrarea �n noul an, te feresti de s�r�cie si de mizerie. Preg�tirea bucatelor pentru seara dintre ani este �nvaluit� si ea �n umbra superstitiilor. Astfel, pentru noaptea dintre ani nu se g�teste m�ncare din carne de pas�re, deoarece asa cum g�ina scormoneste �n p�m�nt si-l �mprastie, tot asa se risipeste norocul si bun�starea casei. O traditie mai nou� cere ca miezul noptii de Revelion s�-i surprind� pe �ndr�gostiti s�rut�ndu-se sub crengut� de v�sc at�rnat� la us�. Se spune ca dac� noul an te �prinde� astfel, atunci dragostea va intra tot anul �n gospod�rie, iar cei ai casei vor tr�i �n armonie. O alt� superstitie este si aceea c� prima persoan� care intr� �n cas� �n noul an s� fie b�rbat. Asta pentru c� el reprezint� st�lpul casei, iar dac� intr� primul, atunci fericirea casei nu va fi clintit� de greut�tile cotidiene. Pe 1 ianuarie este bine ca �n case s� intre �sem�n�torii�. Acestia arunc� cu gr�u sau, mai nou, cu orez �n toate �nc�perile pentru ca cei ai casei s� aib� parte de un an prosper. �n prima zi din noul an nu se m�tur� si nici nu se adun� gr�ul sau orezul, pentru a nu atrage s�r�cirea casei �n anul cel nou. Se mai spune c� cine va dormi �n Ziua de Sf�ntul Vasile va fi tot anul somnoros.