Americanii, cu traseul apei, b�rl�denii, cu traseul mitingului!

Thomas B. Murphy, figur� marcant� a Centrului de cercet�ri Marcellus, de la Universitatea de Stat Pennsylvania, zon� �n care Chevron desf�soar� ample operatiuni de extractie a gazelor din sist, d� asigur�ri c� b�rl�denii nu ar trebui s� �si fac� probleme �n privinta apei, odat� cu �nceperea operatiunilor �n judetul nostru. �n timp ce unii analizeaz� apa, opozantii Chevron nu se las� si cer ca protestul antifracking de pe 27 mai s� aib� loc pe un alt traseu.

Thomas B. Murphy a vorbit pe larg �ntr-un interviu acordat Hotnews.ro despre impactul operatiunilor de extractie de gaze din sist, at�t asupra mediului, c�t mai ales asupra industriei, agriculturii si �n special a dezvolt�rii economice. Ca reprezentant si codirector al Centrului Marcellus, care cerceteaz� impactul hidrocarburilor din sist asupra economiei, comunit�tilor si mediului, colabor�nd cu agentii guvernamentale, reprezentanti ai comunit�tilor locale, proprietari de terenuri, specialisti din industria petrolier� sau membri ai grupurilor de mediu, Murphy s-a pozitionat pentru dezvoltare. Motivul: tehnologia actual�, spune cercet�torul, permite exploatarea �n sigurant� a gazelor din sist. �ntrebat cum au rezolvat companiile din SUA care extrag astfel de hidrocarburi problema surselor de ap� (care �ngrijoreaz� cel mai mult populatia din judetul nostru) care ar putea fi contaminate �n urma procesului tehnocologic, Thomas B. Murphy a oferit urm�torul r�spuns, conform sursei citate: „Un exemplu pe care l-am folosit este c�, �n prezent, mai putin de 1% din apa disponibil� �n statul Pennsylvania, unde exist� destul� apa, este �ndreptat� c�tre Marcellus Development. Chiar si raportat la cea mai ridicat� rat� inclus� �n predictiile autorit�tilor de reglementare, procentul este considerat foarte mic. Energia termic� sau cea nuclear�, serviciile publice de furnizare a apei, agricultura sau industria, toate folosesc mult mai mult� ap� dec�t vedem �n cazul industriei de sist. Acestea fiind spuse, este vorba de 12-20 de milioane de litri de ap� �ndreptati c�tre putul de fracturare hidraulic�. Pare foarte mult� ap�, dar compar�nd cu �ntregul, vedem c� este, de fapt, un volum mic. �ntrebarea era de unde vine apa si unde se duce si ce �nseamn� aceste lucruri aici, �n Rom�nia. Am v�zut, initial, c� au existat preocup�ri �n leg�tur� cu aceste lucruri. �n Pennsylvania si �n alte zone din SUA, apa provine din surse de suprafat�. Nu din p�nza freatic�, ci de suprafat�. Nu �n toate cazurile, dar �n foarte multe cazuri. Am constatat si c�, foarte rapid, tehnologia a avansat si permite, acum, reciclarea apei care revine la suprafat� dup� procesul de fracturare. Dac� initial, �n 2007-2008, nu era reciclat� deloc, �n prezent, la nivelul statului, se recicleaz� 98% din aceasta ap�. E o diferent� major�. O alt� situatie apare c�nd apa care are deja un anumit nivel de contaminare si care ar putea foarte bine proveni de la o min�, de la o statie de tratare a apei sau din alte surse, este folosit� acum reutilizat� de aceast� industrie. Dar e nevoie de reguli si reglement�ri pentru ca acest lucru s� se poat� �ntampla, iar acest lucru se �nt�mpl�. Pot fi modificate reglementarile pentru a permite acest lucru? R�spunsul pare s� fie da”. Cercet�torul american a mai vorbit si despre beneficiile aduse �n SUA de exploatarea gazelor din sist, f�c�nd referire la sc�derea considerabil� a pretului la energie, revenirea unor afaceri pe plan local si implicit cresterea semnificativ� a num�rului de locuri de munc�. Despre accidentele produse de acest procedeu, Murphy a admis c� acestea au avut loc, �ns� felul �n care a ajuns s� fie �n prezent controlat fenomenul – prin inspectori foarte bine preg�titi – a permis reducerea la zero a acestora.

La miting… baieti!

Asadar, Chevron ar mai avea nevoie de c�teva reglement�ri si ceva timp pentru a putea �ncepe s� exploreze gaze din sist din zonele vizate �n judetul Vaslui. �ns�, chiar dac� se va �nt�mpla acest lucru, membrii Grupului de Initiativ� al Societ�tii Civile (GISC) din B�rlad sunt dispusi s� �si continue actiunile de protest. Dup� ce au fost anuntati c� mitingul pe care vor s� �l organizeze pe data de 27 mai a fost aprobat pe un traseu din afara orasului, reprezentantii GISC B�rlad au revenit, ieri, la Prim�ria B�rlad cu o nou� cerere. De aceast� dat�, pentru un alt traseu, respectiv Confectii – Centrul Civic. P�n� la sf�rsitul acestei s�pt�m�ni, solicitantii ar trebui s� primeasc� un r�spuns. Acelasi cercet�tor american a f�cut �ns� referiri si la eventualele influente �n organizarea unor astfel de actiuni de protest. Fiindc� B�rladul a fost �n ultimul an polul manifestatiilor antifracking iar aici au iesit �n strad�, la o singur� manifestatie, circa 8.000 de oameni, Murphy admite c� temerile oamenilor sunt motivate, dar si c� acest lucru se datoreaz� lipsei de informare. Despre o eventual� implicare a rusilor de la Gazprom �n problema protestelor, americanul a mai declarat c� nu are date �n acest sens.