Aproape jum�tate dintre romi lucreaz� la negru

Aproape jum�tate din populatia rom� activ� lucreaz� f�r� contract de munc� si doar dou� treimi dintre romi se pot baza pe un venit stabil, rezult� din studiul �Romii din Rom�nia – De la tap isp�sitor la motor de dezvoltare�, prezentat luni de Agentia de Dezvoltare Comunitar� ��mpreun�, �n prezenta comisarul european pentru Ocupare, Afaceri Sociale si Incluziune, Laszlo Andor, si a ministrului Muncii, Mariana C�mpeanu.

Compar�nd cu datele obtinute acum cu cele disponibile la nivelul anului 1998, se constat� c� situatia romilor s-a �mbun�t�tit din acest punct de vedere, procentul romilor angajati cu contract cresc�nd �n acest interval cu putin peste 10%, crestere coroborat� si de sc�derea procentului persoanelor care lucreaz� f�r� contract cu aceeasi valoare. Cu toate acestea, initiatorii studiului au constatat c� aproape jum�tate din populatia rom� lucreaz� la negru, �n timp ce mai putin de o zecime din populatia nerom� se afl� �ntr-o astfel de situatie. �Lu�nd �n considerare relatia dintre educatie si forma de ocupare din punct de vedere al existentei unui contract de munc�, se observ� c� cei mai multi dintre romii care lucreaz� cu contract sunt la nivel de scoal� profesional� (39,3%) �n timp ce �n cazul neromilor, jum�tate au terminat liceul. �n privinta celor care lucreaz� f�r� contract, constat�m c� majoritatea romilor din aceast� categorie au �ntre patru si opt clase, respectiv trei sferturi dintre acestia, �n timp ce, �n cazul neromilor, 40% se afl� �n aceeasi categorie. De asemenea, observ�m c� o zecime din respondentii romi nu au niciun fel de educatie, ceea ce-i �ndreapt� c�tre piata informal� a muncii si c�tre munci slab pl�tite�, se arat� �n studiu. �n acelasi document se mai arat� c� majoritatea neromilor (96%) au un venit regulat, �n timp ce doar 66% dintre romi se pot baza pe acesta, restul av�nd venituri ocazionale (cu ziua) sau sezoniere. Diferente �ntre cele dou� esantioane apar si la categoria pensionarilor. Astfel, sunt de peste dou� ori mai numerosi pensionarii neromi dec�t cei de etnie rom� (35,1% fat� de 14,2%). �Av�nd �n vedere c� jum�tate din romi presteaz� munci �n economia informal�, este de asteptat o pondere mai sc�zut� de pensionari romi, �ns� un alt factor de influent� este speranta de viat� �n r�ndul romilor, cu opt – zece ani mai sc�zut� dec�t �n r�ndul neromilor. Piramida v�rstei �n r�ndul romilor �ncepe s� se subtieze fat� de neromi �ncep�nd cu categoriile de v�rst� de peste 65 de ani�, arat� studiul. �n ceea ce priveste persoanele casnice, acestea sunt mai tinere �n r�ndul romilor, ceea ce sugereaz� existenta unei forte de munc� nevalorificate, mai rezult� din studiul citat. Analiza distributiei categoriilor de v�rst� �n r�ndul casnicilor arat� diferente �ntre romi si neromi la categoria de v�rst� 25 – 34 de ani (aproape de dou� ori mai multi romi casnici dec�t neromi), pe c�nd �n r�ndul celor �ntre 45 – 64 de ani sunt mai numerosi neromii. Din documentul citat mai rezult� c� num�rul somerilor ne�nregistrati este de trei ori mai mare �n cazul romilor, �n timp ce �n cazul somerilor �nregistrati procentele sunt similare (1,2 la sut� vs. 1 la sut�).