Politica este o activitate responsabil� si serioas�

Interviu cu Gabriela Cretu, candidatul USL �n Colegiul Senat B�rlad.

Aveti la activ un mandat de deputat �n Parlamentul Rom�niei si unul de europarlamentar. Care dintre cele dou� experiente vi s-a p�rut mai interesant�?
Gabriela Cretu: Activitatea mea parlamentar� autentic� a fost cea din Parlamentul European; cea de-acas� mi-a servit doar ca termen de comparatie; negativ, cel mai adesea. Aveam zece luni „vechime” �n Camera Deputatilor c�nd am fost desemnat� membru observator. Miam p�strat mandatul national, care �mi conferea legitimatatea necesar�, dar am muncit mai mult �n plan european. Odat� cu aderarea, am devenit membru cu drept de vot si am fost realeas� la primele alegeri europene, �n toamna lui 2007; o performant� oarecum surprinz�- toare – trei mandate �n cinci ani… Dar am muncit c�t pentru trei mandate de cinci ani fiecare; aveam elanul oric�rui �nceput. Obiectivul pe care mi-l propusesem �n 2004 s-a �ndeplinit la Bruxelles – un parlament profesionist, o femeie respectat� �n politic�. Efectul a fost pozitiv. Am c�p�tat �ncredere, am stabilit relatii umane si prietenii, m-am implicat �n multe, am �nv�tat si mai multe, am profitat de un sistem organizat pentru a pune bazele a ceea ce credeam c� va trebui construit. Acas�, din p�cate, politica pornea pe o pant� descendent�; democratia, pe care o speram mai puternic�, se fragiliza. �n loc de convergenta dorit� spre atingerea obiectivelor noastre de dezvoltare, �ncepea un r�zboi fratricid; victime au fost cet�tenii t�rii, nu doar pentru c� li s-au aplicat m�suri dure de austeritate, ci pentru c� li s-a ucis speranta si �ncrederea. O victim� minor� a unei vieti politice tensionate, extins� si �n partide, am ajuns eu �ns�mi. �mpotriva astept�rilor celor care urm�reau activitatea parlamentar� pe criterii europene, �n 2009, am fost apreciat� pe cele d�mbovitene… Doar c� nimeni nu alege politica. Politica te alege ea pe tine. Am fost exclus� de pe lista de parlamentare, dar din viata politic�, niciodat�. Lupt cu �nc�p�t�nare pentru a contrazice ideea c� legenda Mesterului Manole este un blestem: construim, investim �n oameni, doar pentru a avea ce d�r�ma sau huli…

Ce v-a impulsionat s� candidati pentru un nou mandat �n Parlamentul national?
Gabriela Cretu: Decizia de a reveni �n parlamentul national nu se datoreaz� extraordinarei mele experiente de parlamentar european, pe care as fi vrut s� o continui si pe care foarte multi se asteptau s� o reiau �n 2014. �ntoarcerea la politica noastr� a fost cauzat� de groaznica experient� de dup� – ca reprezentant parlamentar pe l�ng� institutiile europene. Pozitia este una pe jum�tate function�reasc�, pe jum�tate diplomatic�; nu este si politic�, de decizie. Adic� f�ceam pe intermediarul, pe postasul, cum �mi place s� glumesc, �ntre Senat si institutiile europene sau asiguram coordonarea pozitiilor �n domeniul afacerilor europene cu celelalte 39 de camere parlamentare din statele membre. Adesea am fost �n situatia de a nu purta nicio scrisoare; institut ia nu avea nicio pozitie, �ntruc�t implicarea �n afacerile europene era foarte sc�zut� sau absent�; asta se �nt�mpla �ntr-o tar� membr� a Uniunii Europene, o tar� �n care mult peste jum�tate din legislatia national� o reprezint� regulamentele si directivele initiate la Bruxelles. Ceva progrese s-au f�cut �n ultimii doi ani la Senat; de la nicio „luare de cuv�nt” �n dialogul cu Comisia European�, am ajuns �n top zece al camerelor vorb�rete. Problema esential� nu era, cum ar crede multi, dezinteresul; ceea ce lipsea cronic era competenta �n domeniu si informatiile. Am fi putut, chiar si asa, s� facem mai mult dac� parlamentarii ar sti s�-si foloseasc� si asculte consilierii; nu a fost cazul dec�t rareori. Ratiunea principal� care a stat la baza deciziei de a candida pentru un loc �n Senat a fost sentimentul datoriei. Am fost beneficiara unei experiente pe care foarte putini rom�ni au putut-o acumula datorit� votului si �ncrederii lor; am o datorie pentru asta. Si a mai fost credinta, pe care putini o mai m�rturisesc, c� �n tara noastr� se poate �nc� face ceva pentru oameni si pentru viitor. Reconstruirea acesteia va fi provocarea principal� a perioadei urm�toare si m� angajez s� port aceast� b�t�lie!

�Rom�nia rurala are drumuri mai bune ca altadata si locuitori mai tristi�

Cum caracterizati primele zile ale campaniei electorale pentru alegerile din 9 decembrie?
Gabriela Cretu: M�rturisesc c� sunt incapabil� s� fac o analiz�; nu am urm�rit campania general�. Dar pot face o relatare: plec dimineata devreme si m� �ntorc noaptea foarte t�rziu. Dintr-o obisnuint� a anilor din urm�, port cu mine tableta. �n masin�, �mi mai arunc ochii pe stiri si citesc, selectiv, mesajele; �n rest, sunt �ntr-o alt� lume – Rom�nia real�. Merg din poart� �n poart�; „door to door” nu se potriveste, pentru c� nu intr�m dec�t rar �n curtile oamenilor. Sunt 108 sate �n colegiul rural si ne-am propus s� le parcurgem pe toate. Pluralul folosit o include pe partenera de colegiu rural, Ana Birchall. Zilele de t�rg sunt o adev�rat� sans�; g�sesti oamenii la un loc. Uneori, g�sesti si adversarii veniti dup� acelasi „chilipir”; al meu nu prea vorbeste coerent rom�neste si tocmai a pierdut alegerile din satul unde a fost primar patru ani. �n trecut, a colectat fier vechi si afirm� c� m-ar fi votat pe mine; ambele lucruri sunt respectabile; nu am �nteles de ce a renuntat la ele. Relu�nd tonul serios, as fi dorit un adversar cu care s� pot discuta despre politicile de aplicat m�ine �n Rom�nia.

C�t de mult reusiti s� intrati �n contact direct cu cei c�rora le cereti votul?
Gabriela Cretu: �nt�lnesc oameni, multi oameni, oameni dezam�giti de politicieni, de politic�, de viat�. �ncerc s� reconstruim punti si �ncredere. Cred c� reusesc, putin c�te putin. Problemele sunt mai numeroase dec�t oamenii. Rom�nia rural� are drumuri mai bune ca alt�dat� si locuitori mai tristi. Copiii sunt multi si frumosi; copii talentati; copii care au nevoie de un viitor. Colinele Tutovei sunt splendide �n toamn�, doar c� trebuie f�cut ceva ca oamenii s� le locuiasc� cu mai mult� bucurie si s� nu mai fie nevoiti s� plece unde v�d cu ochii. �n unele locuri alterneaz� o cas� locuit� de un b�tr�n cu una pustie; st�p�nii sunt departe… �n municipiu, sunt �mpreun� cu alt partener t�n�r si energic pe colegiul de deputati, Adrian Solomon: adun�ri, radio, televiziune, bal, carnaval, nu, interviuri, spectacole, lans�ri de c�rte, lans�ri de candidati, dezbateri, �nt�lniri, conferinte, foame c�teodat�, exces alt�dat�, epuizare, muzic� pe toate gusturile, pixuri, calendare, brelocuri, brichete de aprins focul, nerecomandate de aprins tigara, afise, bannere, vorbe… Un obiectiv comun ne uneste – s� �ntoarcem politica cu fata la oameni. Este un fel de ultim� sans�, dac� nu reusim, oamenii vor �ntoarce total spatele politicii. Acesta este cel mai mare pericol, pentru cet�teni, nu pentru politicieni. Altii vor decide pentru ei si nu �n interesul lor…

�Un factor major care �mpiedica exprimarea femeilor �n politica astazi �l reprezinta sedintele�

Sunteti unul dintre cei mai activi si perseverenti bloggeri din politica rom�neasc�. Este aceast� experient� doar un mod de a v� comunica public ideile sau o nou� fat� a modului modern de a face politic� �n Rom�nia?
Gabriela Cretu: Din p�cate, la noi, spatiile de dezbatere politic� si ideologic� autentice, reale, au cam disp�rut. �n aceste conditii, interesatii s-au mutat �n spatiul virtual; cum titra cineva odat�, politica se d� pe blog. Blogul este o form� de participare politic�, f�r� �ndoial�. Asta m� bucur�, pentru c� v�d �n ea un (re)�nceput al particip�rii politice �n general. Participarea m�soar� calitatea unei democratii; din p�cate, ea este extrem de redus� �n democratia rom�neasc�. Asta explic� si multe dintre esecurile ei. Deocamdat�, mai ales „profesionistii” politicii �n sens larg (politicieni, analisti) provoac� dezbateri pe bloggurile lor si servesc jurnalistilor drept surs� de inspiratie sau comentarii f�r� sf�rsit. Astept�m �nt�riri dinspre societatea civil� neprofesionalizat�. Femeile cred c� ar putea s�-si impun�, �n sf�rsit, teme pe agenda public� dac� si-ar construi retele de sprijin si comunicare �ntre ele; bloggurile si forumurile sunt foarte utile pentru c� permit programul mult mai flexibil de care femeile au nevoie. Un factor major care �mpiedic� exprimarea femeilor �n politic� ast�zi �l reprezint� sedintele – lungi, dese, repetitive, �n care unii vorbesc si altii doar ascult�. Cei ce vorbesc sunt de regul� aceiasi, iar cei ce ascult� sunt din ce �n ce mai putini…

Post�rile si pozition�rile online pot aduce voturi sau succesul politic?
Gabriela Cretu: Comunitatea bloggerilor este prea mic� pentru o societate asa de mare; este si izolat�, �n ciuda accesului deschis teoretic oricui; oricui vrea sa aib� acces. Ca s� faci politic� �n spatiul virtual, trebuie s� faci mai �nt�i politic�… Trebuie o re�ntoarcere spre politic� a cetatenilor, mai ales a celor tineri. Trebuie revalorizat� politica drept activitate respectabil�… Avem nevoie apoi de o alfabetizare informatic� a tuturor si de „�mpropriet�rirea” cet�tenilor cu calculatoare si leg�tur� la internet. Dup� multe alte revolutii, revolutia informatic� ar putea produce o schimbare social� major�. Revolutia industrial� �n secolul al nou�sprezecelea a dus la votul universal. Revolutia informatic� poate duce la participarea universal�, ar putea sa ne apropie de societatea democratic� �n sensul autentic al cuv�ntului, �n care fiecare s� poat� spune ceea ce are de spus si s� fie auzit. Depinde doar de noi! Depinde doar de noi, de asemenea, s� facem uz de singura zi �n care toti cet�tenii – si cel mai umil social si cel mai puternic – sunt perfect egali: ziua votului.

www.machiavelli.ro