Cum s� ucizi un r�u!

Locuitorii judetulului Vaslui sunt cei mai mari dusmani al r�ului B�rlad, principala ap� curg�toare care tranziteaz� judetul. Situatia este cu at�t mai grav� cu c�t �n Valea Enei, punctul �n care izvor�ste r�ul, B�rladul are o ap� extrem de curat�. Din nefericire, aproape imediat, intr� �n judetul Vaslui, unde �ncepe m�celul! De-a lungul traseului pe care �l str�bate prin judetul nostru, apa sufer� o transformare dramatic�, fiind saturat� de nitrati, fosfati si amoniu. Pentru bazinul hidrografic al r�ului, principala bomb� ecologic� este orasul Negresti, apele uzate ale �ntregii comunit�ti fiind deversate direct �n apa r�ului. De la Negresti si p�n� �n municipiul B�rlad, cu �halt� �n municipiul Vaslui, r�ul este agresat cu tot felul de reziduuri chimice, animale si umane. Abia �n localitatea Umbr�resti, unde B�rladul se vars� �n Siret, calitatea apei este mai bun�, asta pentru c� mare parte din reziduurile acumulate intr� �n p�m�nt. Evident, r�ul B�rlad nu este singura ap� curg�toare care suport� acest tratament, majoritatea afluentilor lui av�nd aceeasi soart�.

Bazinul hidrografic B�rlad este o adev�rat� bomb� cu ceas. Ieri, cu ocazia lans�rii proiectului Cleanwater „Sistem integrat pentru protectia resurselor de ap� amenintate de poluare cu compusi ai azotului”, au fost f�cute publice rezultatele referitoare la calitatea apei din judet. Parteneri ai evenimentului au fost Administratia Bazinal� de Ape Prut- B�rlad, Administratia National� de Meteorologie si Institutul de Cercetare si Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului. Pe segmentul ape de suprafat�, situatia r�ului B�rlad, cu afluentii s�i, precum si a lacurilor de acumulare este alarmant�. Din probele de ap� prelevate din zona Crasna, s-a descoperit c� o dep�sire a cotelor admise la nitrati si fosfati. De asemenea, tot �n zona Crasna, �n anumite perioade de timp, amoniu a dep�sit valorile limit� admise. Si �n zona orasului Negresti sursele de ap� din cadrul bazinului hidrografic B�rlad sunt poluate la cote maxime cu amoniu si nitrati, fenomen care a fost depistat si �n dreptul localit�tii Crivesti. Conform datelor aceluiasi studiu, pe segmentul r�ului B�rlad cuprins �ntre Negresti si B�rlad, concentratiile de amoniu si nitrati sunt �ntr-o continu� crestere. �ns�, �n dreptul localit�tii Umbr�resti, la granita cu judetul Galati, acolo unde r�ul B�rlad se vars� �n r�ul Siret, calitatea apei este mult mai bun�. Concluzia specialistilor este una singur�: apele r�ului B�rlad, care �n final ajung �n Dun�re, nu polueaz� fluviul, �ns�, la scar� local�, mai precis pe teritoriul judetului Vaslui, se poate vorbi despre o poluare masiv� a bazinului hidrografic B�rlad. Si �n zona municipiului Vaslui, pe r�ul Vasluiet, specialistii hidrologi au descoperit o crestere a concentratiei de amoniu.

Apele subterane, la fel de poluate

Dac� apele de suprafat� sunt poluate masiv cu tot felul de toxine, nici apele subterane ale judetului Vaslui nu sunt mai curate. La forajul de la Moara Greci, pentru ultimii ani, a fost depistat� o crestere semnificativ� a concentratiei de amoniu. Si la forajul din zona Podul Turcului, �ncep�nd cu anul 2003, concentratia de nitrati din apele subterane este �n crestere. Si �n forajele de mare ad�ncime din localit�tile Dragalina si Dor�sti, specialistii Apelor Rom�ne au constatat o crestere a concentra- tiei de nitrati, peste valorile maxime admise. „�n cazul apelor subterane, sursa de contaminare recent� cu nitrati provine de la aglomer�rile umane, unde nu functioneaz� statii de epurare a apelor. Practic, �n punctele verificate �n cadrul proiectului, cele mai multe localit�ti nu au statii de epurare. Poluarea cu amoniu provine din sectorul zootehnic, prin depozitarea necorespunz�toare a gunoiului animalelor, iar poluarea cu azot are drept cauz� fertiliz�rile cu azot care se opereaz� �n sectorul agricol. La apele de suprafat�, concentrat iile cele mai ridicate de nitrati, fosfati si amoniu se �nregistreaz� �n cursul toamnei, �n luna septembrie” a spus Gina Mazilu, manager proiect „Cleanwater”. Pe l�ng� apele uzate din aglomer� rile urbane care se deverseaz� direct �n r�ul B�rlad, si gunoiul de grajd depozitat necorespunz�tor este un element important al polu�rii surselor de ap� cu nitrati, si la fel sunt si latrinele din zonele rurale.

Bani europeni pentru ape curate

Proiectul „Cleanwater” este cofinantat de Comisia European� si Guvernul Rom�niei. Principalul obiectiv al proiectului este realizarea unui instrument de decizie �n managementul durabil al resurselor de ap� la nivelul unui bazin hidrografic pe baza unor tendinte si scenarii predefinite privind evolutia activit�tilor umane, �n contextul schimb�rilor climatice. Identificarea zonelor potential vulnerabile �n bazinul hidrografic B�rlad va contribui la �mbun�t�tirea programului de m�suri de protectia a resurselor de ap�, precum si a sistemului de monitoring integrat al apelor de suprafat� si subterane utilizat �n procesul de revizuire a num�rului de zone desemnate vulnerabile. Proiectul urm�reste si cresterea nivelului de informare si educare a fermierilor si a autorit�tilor locale referitor la riscul potential al polu�rii cu nitrati pentru s�n�tatea uman�, a animalelor si evolutia culturilor agricole, mijloacele de reducere a polu�rii �n contextul cunoasterii zonelor vulnerabile, importanta cunoasterii programului de actiuni si a codului de bune practici agricole.