Introducerea clasei pregtitoare, noi evaluri la clasele a II-a si a IV-a, privatizarea spitalelor, regndirea listelor de medicamente si a programelor de sntate, schimbri privind modalitatea de calcul a prestatiilor sociale sunt cteva dintre importantele noutti n plan social, din 2012.
Anul 2012 va aduce nvtmnt cteva noutti impuse de legea educatiei, una dintre ele referindu-se la introducerea clasei pregtitoare. Astfel, elevii nscuti n anul 2005 reprezint ultima generatie admis n nvtmntul primar fr s fi fost n clasa pregtitoare, din anul scolar 2012 – 2013 aceasta devenind obligatorie. Potrivit Legii educatiei nationale, msura introducerii clasei pregtitoare n nvtmntul primar intr n vigoare ncepnd cu anul scolar 2012 – 2013. Copiii nscuti n 2005 vor fi admisi n clasa nti fr clas pregtitoare, iar cei nscuti n 2006 vor intra n clasa pregtitoare. Pentru copiii nscuti n intervalul 1 septembrie 2006 – 31 decembrie 2006 printii vor putea opta dac prelungesc nc un an grupa mare sau dac cei mici merg n grupa pregtitoare. n cazul n care copiii nscuti n intervalul 1 septembrie – 31 decembrie rmn nc un an n gupa mare, n anul scolar 2013-2014 vor intra n clasa pregtitoare. Potrivit legii, n clasa pregtitoare sunt nscrisi copiii care au mplinit vrsta de 6 ani pn la data nceperii anului scolar. La solicitarea scris a printilor, a tutorilor sau a sustintorilor legali, pot fi nscrisi n clasa pregtitoare si copiii care mplinesc vrsta de 6 ani pn la sfrsitul anului calendaristic, dac dezvoltarea lor psihosomatic este corespunztoare. n clasa pregtitoare din nvt- mntul special sunt nscrisi copii cu cerinte educationale speciale, care mplinesc vrsta de 8 ani pn la data nceperii anului scolar. La solicitarea scris a printilor, a tutorilor legali sau a sustintorilor legali, pot fi nscrisi n clasa pregtitoare si copii cu cerinte educa- tionale speciale cu vrste cuprinse ntre 6 si 8 ani la data nceperii anului scolar. Clasa pregtitoare se organizeaz n cadrul unittilor de nvtmnt preuniversitar cu personalitate juridic acreditate sau autorizate. Aceste clase pot functiona si la grdinite. Inspectoratele scolare vor asigura nscrierea n clasa nti a tuturor copiilor n vrst de sapte ani si a copiilor n vrst de sase ani mpliniti pn la data nceperii anului scolar, dac acestia au frecventat grupa pregtitoare si dac exist solicitarea scris a printilor, a tutorilor sau a sustintorilor legali. De asemenea, inspectoratele scolare vor organiza si nscrierea n clasa pregtitoare a tuturor copiilor n vrst de sase ani mpliniti pn la data nceperii anului scolar, dac nu au frecventat grupa pregtitoare, precum si a copiilor care mplinesc aceeasi vrst pn la sfrsitul anului calendaristic, dac exist solicitarea scris a printilor, a tutorilor sau a sustintorilor legali si dac dezvoltarea lor psihosomatic este corespunztoare. Inspectoratele scolare nainteaz, pn n 20 ianuarie 2012, spre avizare Ministerului Educatiei, Cercetrii, Tineretului si Sportului reteaua scolar din raza lor teritorial propus de autorittile administratiei publice locale, dup consultarea unittilor de nvtmnt, a operatorilor economici si a partenerilor sociali interesati. De asemenea, MECTS a mai pregtit o noutate. Si anume, liceele cu promovabilitate sub 15% la examenul de bacalaureat din 2011 vor elabora pentru clasa a IX-a un plan de scolarizare diminuat cu cel putin o clas, potrivit metodologiei Ministerului Educatiei privind cifra de scolarizare n anul de nvtmnt 2012-2013. Astfel, unittile de nvtmnt de nivel liceal cu promovabilitate sub 15% la examenul de bacalaureat 2011 „vor proiecta pentru clasa a IX-a, zi, un plan de scolarizare diminuat cu cel putin o clas”. Unittile de nvtmnt de nivel liceal unice la nivel de localitate, precum si cele care au cte o clas a IX-a, a X-a, a XI-a si a XII-a sunt exceptate de aceste reglementri. Pentru anul scolar viitor, propunerile pentru proiectul planului de scolarizare si al retelei unittilor de nvtmnt preuniversitar se vor elabora de inspectoratele scolare. Fiecare inspectorat scolar va realiza un studiu prin care va fundamenta proiectul planului de scolarizare din perspectiva argumentelor pedagogice, psihologice, sociologice si economice. Studiul va urmri analiza posibilittilor de cuprindere a absolventilor claselor a VIII-a n ciclul inferior al liceului, n functie de oferta educational. De asemenea, studiul va urmri analiza optiunilor elevilor claselor a VIII-a si a optiunilor absolventilor scolilor de arte si meserii din nvt- mntul special, promotia 2012, pentru anul de completare (nivelul 2 de calificare), nvtmnt de zi, n conformitate cu legislatia n vigoare. De asemenea, msura privind introducerea costului standard per elev si a principiului „finantarea urmeaz elevul” se aplic din anul 2012. Tot din 2012 ncepe evaluarea de la finalul clasei a II-a, – evaluarea competent elor fundamentale: scris-citit si matematic. Rezultatele evalurilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de nvtare ale elevilor. Rezultatele evalurii si planurile individualizate se comunic printilor elevilor si constituie documente din portofoliul educational al elevului. O alt evaluare va fi cea de la finalul clasei a IV-a, prin esantionare, o evaluare a nivel natonal a competentelor fundamentale dobndite n cclul primar, dup modelul testrilor internatonale, pentru diagnoza sistemului de nvtmnt la nivel primar. De asemenea, la finalul clasei a VI-a, toate scolile, n baza unei metodologii elaborate de MECTS, organizeaz si realizeaz evaluarea elevilor prin dou probe transdisciplinare: limb si comunicare, matematic si stiinte. Din 2012, concursul de titularizare va fi organizat la nivelul fiecrei unitti de nvtmnt. O alt noutate vizeaz organizarea nvtmntului profesional.
Cuvntul de ordine n sanatate: privatizarea
Sistemul sanitar are n fat un an foarte dificil. Asta pentru c, la numai cinci ani de la schimbarea legii snttii, respectiv n 2006, aceasta este schimbat din nou, Dac n 2006 miza era legea spitalelor pentru eliminarea conflictelor de interese, alfel spus directorii s nu mai fie rectori sau senatori sau presedinti ai Colegiului Medicilor, n 2011 miza este privatizarea, cea a serviciilor de ambulant, a spitalelor si a caselor de asigurri de sntate. Casele de asigurri de sntate publice vor disprea, iar locul lor va fi luat de casele private care se interpun ntre CNAS si funizorii de servicii medicale. De asemenea, statul renunt la monopolul asupra sistemului de urgent, pe care l deschide privatilor. La fel si spitalele care se pot transforma n fundatii sau societti comerciale, unde angajatii vor putea primi mai multi bani dect este prevzut acum n grila de salarii. De asemenea, oamenii scoate din buzunar anumite sume sub form de coplat, iar din banii alocati obligatoriu pentru asigurrile de sntate vor primi un pachet minim de servicii medicale. Pentru tot ceea ce vor dori n plus vor scoate bani din buzunar sau vor fi obligati s fac o asigurare suplimentar de sntate. Listele de medicamente vor fi si ele regndite, la fel ca si programele nationale de sntate.
Schimbari privind modalitatea de calcul a prestatiilor sociale si noi institutii
Din 2012, n subordinea Ministerului Muncii ar urma s functioneze dou noi institutii, Agentia National pentru Plti si Inspectie Social si Observatorul Social, dar si o Comisie National de Economie Social si facilitti fiscale pentru ntreprinderile sociale care reinvestesc integral profitul. Agentia National pentru Plti si Inspectie Social a rezultat din reorganizarea Agentiei pentru prestatii sociale, adugarea unei directii de inspectie social si suplimentarea cu 287 de posturi a schemei de personal, prin transferuri ntre institutii. Decizia a fost luat prin ordonant de urgent, pentru aplicarea, ncepnd cu acest an, a prevederilor Legii asistentei sociale, si are n vedere ntrirea capacittii de control a institutiei. n acest sens, au fost introduse si sanctiuni pentru administratia central sau local, persoane fizice sau juridice care i mpiedic pe inspectorii sociali s si exercite controalele si verificrile. Ministerul mai are n vedere si nfiintarea Observatorului Social National, institutie care, potrivit ministrului Muncii, Sulfina Barbu, ar trebui s aib rolul de a face politici publice mult mai coerente. De asemenea, n Legea privind economia social, sunt prevzute nfiintarea unei Comisii Nationale de Economie Social si facilitti fiscale pentru ntreprinderile sociale care reinvestesc integral profitul. Comisia National pentru Economie Social, institutie fr personalitate juridic, va fi un organism de colaborare si coordonare n domeniul economiei sociale, cu scopul de a contribui la dezvoltarea economiei sociale prin promovarea si sprijinirea ntreprinderilor prin furnizarea de informatii ctre persoanele fizice si juridice interesate. Din 2012 autorittile locale vor fi obligate prin lege s aloce bani sistemului de protectie a copilului, pentru acoperirea cheltuielilor de organizare si functionare a serviciilor, n prezent fiind judete care nu contribuie cu nicio sum. Prin modificarea Legii 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, s-a prevzut c de la bugetul de stat se vor aloca bani n cuantumul standardelor de cost pentru serviciile sociale, aprobate prin hotrre de guvern, de la bugetele locale ale judetelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti pentru acoperirea cheltuielilor de organizare si functionare a serviciilor, de la bugetul local al comunelor, oraselor si municipiilor si din donatii, sponsorizri si alte forme private de contributii bnesti, permise de lege. Acelasi proiect de act normativ mai prevede si sanctionarea cadrelor didactice si a printilor care aplic tratamente degradante minorului, acestia putnd fi amendati cu sume pn n 2.500 de lei, respectiv pn la 1.000 de lei. La propunerea MMFPS, Guvernul a decis eliminarea, din 2012, a obligativittii indexrii semestriale a valorii nominale a unui tichet de mas, cadou sau de cres. Pn acum, valoarea nominal a tichetelor de mas, cadou si de cres se indexa semestrial cu indicele preturilor de consum, nregistrat la mrfurile alimentare, respectiv cu indicele inflatiei, comunicate de Institutul National de Statistic. Documentul adoptat de Guvern prevede c valoarea nominal a unui tichet de mas poate fi indexat semestrial cu indicele preturilor de consum, nregistrat la mrfurile alimentare, comunicat de Institutul National de Statistic iar valoarea sumei lunare acordate sub form de tichete de cres poate fi indexat semestrial cu indicele inflatiei comunicat de Institutul National de Statistic. Practic, prin aceast modificare, indexarea semestrial a valorii nominale a unui tichet de mas si valorii sumei lunare acordate sub form de tichete de cres nu mai este imperativ. O alt modificare propus de ctre MMFPS si care va fi aplicat ncepnd din 2012 se refer la raportarea prestatiilor sociale la Indicatorul Social de Referint (ISR), msur luat pentru „a aduce ordine n sistem”.
– Aurelia Alexa si Elvira Gheorghita
– social@mediafax.ro
