Economia judetului Vaslui valoreaz 4,72 miliarde lei. Cu o astfel de cifr de afaceri, Vasluiul este codasul Moldovei n ceea ce priveste forta agentilor economici. La nivel national, n functie de valoarea economic, Vasluiul se claseaz pe locul 37 din 42 de judete. Din pcate, fr un program anticriz si o fiscalitate ridicat, sansele de relansare sunt aproape nule. Impozitele omoar investitiile si locurile de munc si falimenteaz firmele.
n anul 2011, economia judetului Vaslui valoreaz suma de 4,72 miliarde lei. Comparativ cu anul precedent, cnd economia judetului valora 4,5 miliarde lei, n acest an, se estimeaz o crestere de 220 milioane lei. La nivelul Moldovei, Vasluiul are cea mai slab economie si cel mai slab ritm de crestere. Spre exemplu, economia judetului Iasi este estimat n acest an la 14,8 miliarde lei, iar cresterea fat de 2010 este de 710 milioane lei. Tot n acest an, restul judetelor din Moldova se situeaz la urmtoarele valori estimative: Botosani – 5,25 miliarde lei, Vrancea – 5,6 miliarde lei, Neamt – 7,59 miliarde lei, Bacu – 12,42 miliarde lei, Suceava – 10,37 miliarde lei si Galati – 10,64 miliarde lei. La nivel national, n functie de valoarea economic, judetul Vaslui se claseaz pe locul 37 din 42 de judete plus municipiul Bucuresti. Cum era de asteptat, Bucurestiul are cea mai mare pondere n economia Romniei. Mai exact, economia municipiului Bucuresti este estimat n acest an la 123,15 miliarde lei, cu 6,3 miliarde lei peste cifrele din 2010. Dup Bucuresti, urmtoarele motoare ale economiei sunt Cluj, Timis, Arges, Constanta, Prahova si Brasov. Bucuresti plus aceste sase judete fac ct jumtate din economia romneasc. Potrivit Comisiei Nationale de Prognoz, toate judetele vor nregistra o crestere a produsului intern brut (PIB) n 2011 fat de 2010. n bani, economia Romniei din acest an este prognozat s ajung la o valoare de 542,04 miliarde de lei.
Impozitele mari omoara dezvoltarea
Pe lng lipsa msurilor active anticriz, lipsa de performant a economiei are drept cauz si fiscalitatea ridicat. Una din deciziile capitale pentru deblocarea afacerilor este reducerea cotei de contributii de asigurri sociale (CAS). Pentru judetul Vaslui, amnarea reducerii CAS echivaleaz cu pierderea a sute de slujbe. Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii (APIMM) Vaslui, spune c, din punct de vedere legislativ si fiscal, pentru stimularea mediului economic nu a fost luat nicio masur. n conditiile n care pentru 100 de lei pltit unui salariat angajatorul cotizeaz la stat cu 50% taxe si impozite, diminuarea CAS-ului era binevenit. „Cu aceleasi cheltuieli, pe lng 4 – 5 salariati, un patron ar mai putea finanta un loc de munc. Astfel, cstig si omul, si angajatorul, si statul. Reducerea CAS este una din msurile care conduc imediat la crearea de locuri de munc, n conditiile n care rata somajului este mare. Surplusul de bani ar putea fi utilizat si n noi investitii, care ar aduce alte oportunitti pe piata muncii”, a spus Ovidiu Copacinschi.
Festival de firme nchise
Fr un program anticriz, suspendrile de activitate a firmelor vasluiene au continuat si n acest an. Potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comertului, n perioada 1 ianuarie – 31 iulie, un numr de 154 firme si-au suspendat activitatea. n aceeasi perioad a anului, au fost radiati din Registrul Comertului 487 de operatori economici. Chiar dac sistrile de activitate sunt inferioare celor din perioada similar a anului precedent, agentii economici locali nc se confrunt cu efectele negative provocate de criza financiar. De altfel, n cei doi ani de recesiune sever (2009 si 2010), mediul de afaceri vasluian a pierdut nu mai putin de 5.297 de societti.
