Iluzii spulberate

Vasluiul a pierdut �nc� o dat� la loteria miliardelor de euro. Din „closca cu ou� de aur”, vestita m�sur� 3.2.2, adresat� consiliilor locale, a ajuns marea dezam�gire. Din 104 proiecte depuse, au fost selectate pentru finantare doar 13 documentatii. Esecul major suferit de comunit�tile locale vasluiene are mai multe explicatii: firmele de consultant� nu sunt performante si lipseste identificarea riguroas� a obiectivelor de investitii. Pe de alt� parte, si mecanismul de selectie este greoi. Astfel, �n loc s� pompeze �n dezvoltarea comunit�tilor locale peste 250 de milioane de euro, primarii din judet care au aplicat pentru aceast� m�sur� s-au ales cu… praful de pe tob�! Au mai str�ns �n arhiv� niste dosare groase. Singura consolare, dac� aceasta poate fi o consolare, este c� judetul Vaslui a condus detasat la capitolul „�ntocmire de proiecte”.

M�sura 3.2.2, care promitea paradisul cumunit�tilor locale vasluiene, sa dovedit a fi o dezam�gire sever�. Finantat� integral din fonduri europene nerambursabile, „Renovarea satelor” s-a redus la o veritabil� olimpiad� judetean� de �ntocmire a proiectelor. Tone de acte, dosare peste dosare, ghiduri ale solicitantului modificate succesiv, acestea au fost coordonatele de mobilizare a consiliilor locale. Din nefericire, entuziasmul imens manifestat de primari la �nceputul anului 2008, c�nd a debutat prima sesiune de depunere a proiectelor, nu s-a concretizat �n investitii si dezvoltare. Din cele 104 proiecte depuse �n sesiunile care s-au derulat �n perioada 2008 – 2009, au fost selectate numai 13 proiecte. �n prezent, au mai r�ms de evaluat 42 de proiecte, �nregistrate �n ultima sesiune de depunere. Cele 13 comune fericite din judetul Vaslui sunt Vuncani, Laza, Perieni, Muntenii de Jos, P�dureni, B�cani, Tutova, Puiesti, Vulturesti, Osesti, Deleni, Grivita si Fruntiseni. Beneficiarii acestor planuri de afaceri dispun de linii de finantare nerabursabile, care s� le permit� finalizarea obiectivelor asumate. Este vorba despre drumuri, sisteme de alimentare cu ap�, canalizare, gr�dinite, c�mine culturale etc. Valoarea total� a celor 13 proiecte admise este de 107 milioane de lei, adic� peste 20 milioane de euro.

Pierderi „colaterale”

La un calcul simplu, cele peste 100 de proiecte depuse puteau s� mobilizeze la nivelul judetului Vaslui investit ii de aproximativ 250 milioane de euro. O sum� urias�, care �ntr-adev�r ar fi schimbat radical fata comunit�t ilor rurale. Din p�cate, cauzele pentru care Vasluiul a ratat foarte multe finant�ri sunt multiple. �n primul r�nd, o parte din administratiile locale au mizat pe firme de consultant� „de renume”, care le-au realizat proiecte slabe, ce nu s-au ridicat la standardele de selectie. O alt� sincop� a fost �n identificarea corect� a obiectivelor de investitii, care s� cumuleze un punctaj suficient astfel �nc�t dosarele s� primeasc� „verde” la finantare. Aceasta era o cerint� extrem de important�, �n conditiile �n care sumele aferente acestei m�suri la nivel national au fost limitate. Nu �n ultimul r�nd, „defect� rile” din lantul decizional al sistemului de selectie contureaz� esecul �nregistrat �n plan local.

M�sura minune

Al�turi de alte programe, M�sura 3.2.2 ” Renovarea si dezvoltarea satelor, �mbun�t�tirea serviciilor de baz� si punerea �n valoare a mostenirii rurale” este finantat� prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rural�. Potrivit normelor europene, pentru un proiect integrat, un consiliu local primeste fonduri nerambursabile maxime de 2,5 milioane de lei, iar pentru un proiect propus de asociatii inter-comunitare (mai multe comune), fondurile nerambursabile se ridic� la 6 milioane de euro. �n ultimii doi ani, aceast� m�sur� a st�rnit cel mai mare interes din partea prim�riilor rurale. Succesul m�surii s-a datorat si promov�rii �ntreprinse de Oficiul Judetean de Pl�ti pentru Dezvoltare Rural� si Pescuit Vaslui, prin intermediul unor caravane de informare. M�sura 3.2.2 are ca obiective �mbun� t�tirea infrastructurii fizice de baza �n spatiul rural, �mbun�t�tirea accesului la serviciile publice de baz� pentru populatia rural�, cresterea num�rului de sate renovate, cresterea num�rului de obiective de patrimoniu din spatiul rural sprijinite.

Un FEADR de miliarde de euro

Fondului European Agricol de Dezvoltare Rural� (FEADR) este un instrument de finantare creat de Uniunea European�, pentru a sprijini t�rile membre �n implementarea Politicii Agricole Comune. FEADR reprezint� o oportunitate de finantare pentru spatiul rom�nesc, �n valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, �ncep�nd cu anul 2007 si p�n� �n 2013. Priorit�tile programului, concretizate �n patru domenii (axe) sunt: axa I – Cresterea competitivit�tii sectorului agricol si silvic (45% din totalul fondurilor); axa II – �mbun�t�tirea mediului si a zonelor rurale (25% din fonduri); axa III – Calitatea vietii �n zonele rurale si diversificarea economiei rurale (30% din fonduri) si axa IV: Leader, care va primi 2,5% din sumele alocate celorlalte domenii.