O nouă aplicație pusă vineri la dispoziție de Casa Națională de Asigurări de Sănătate oferă o imagine amplă asupra sistemului sanitar din județ. În cele patru spitale gradul de ocupare a paturilor a fost, în 2025, de 71,4%, cu o supraaglomerare la Spitalul de Psihiatrie de la Murgeni – 114%. Acoperirea normativului de personal este între 78% și 59%, procent înregistrat la aceeași unitate medicală din Murgeni. Cel mai mare spital din județ, Spitalul Județean, dispune de 805 paturi și a tratat, în 2025, 24.011 pacienți, având un grad de ocupare mediu de 68%, funcționând cu 78% din personalul prevăzut.
O nouă aplicație după la dispoziție de Casa Națională de Asigurări de Sănătate oferă o imagine amplă și complexă asura sistemului sanitar din județul Vaslui, ca și asupra celui național.
Potrivit platformei CNAS, „Performanța spitalelor publice”, gradul mediu de ocupare a paturilor în cele patru spitale publice din județ este de 71,4%, cu diferențe mici între cele trei unități, din Vaslui – 68%, Bârlad – 67% și Huși – 70%, însă cu o diferență uriașă față de Spitalul de Psihiatrie din Murgeni, unde gradul de ocupare, în 2025, a fost de 114%.
Acoperirea normativului de personal se situează la 78% la Spitalul Județean, 77% Spitalul Municipal din Bârlad și 77% la Spitalul din Huși, însă la spitalul din Murgeni situația este critică, gradul de acoperire a normativului cu personal fiind de 59%.
Spitalul Județean de Urgență dispune de 805 paturi și a tratat anul trecut 24.011 de pacienți. Spitalul Municipal „Elena Beldiman” din municipiul Bârlad, cu 749 de paturi a tratat, în 2025, 21.811 pacienți, iar Spitalul Municipal „Dimitrie Castroian” din Huși a avut disponibile 285 de paturi și a tratat 9.928 de pacienți.
Prin aplicația lansată vineri de CNAS pacienții, medicii, managerii de spitale, autoritățile locale și toate persoanele interesate pot consulta principalii indicatori privind activitatea unităților sanitare din România. Platforma, disponibilă la adresa cnas.ro/spitale, prezintă informații referitoare la numărul de paturi, gradul de ocupare, pacienții tratați, durata medie a internărilor, personalul disponibil și complexitatea cazurilor rezolvate. Datele permit, de asemenea, compararea spitalelor din județ cu alte unități similare din țară.
„Aplicația oferă, pentru prima dată, o imagine clară de ansamblu asupra modului în care funcționează sistemul spitalicesc din România. Cu ajutorul acesteia, oricine poate vedea indicatori esențiali ai activității spitalelor: câți pacienți tratează, cât durează în medie o internare, cum sunt utilizate paturile, cum sunt folosite resursele și cum se compară fiecare spital cu alte unități similare din țară”, a transmis președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan.
Potrivit lui, informațiile erau până acum greu de accesat sau dispersate în mai multe surse, iar scopul noii aplicații este fundamentarea deciziilor din sănătate pe date concrete. „Cred cu tărie că în sănătate putem obține rezultate mai bune cu resursele pe care le avem, dacă le folosim mai eficient. Datele ne arată unde sistemul funcționează bine și unde este nevoie de schimbare. Fără date, reforma se bazează pe percepții. Cu date, reforma se bazează pe dovezi”, a arătat șeful CNAS.
De exemplu, astfel putem afla că Spitalul Județean Vaslui tratează aproape 25.000 de cazuri anual având 805 paturi în structura aprobată. Dintre acestea, 884 au fost destinate pacienților acuți, 103 bolnavilor cronici și 18 spitalizării de zi.
Gradul general de ocupare a fost în 2025 de 68%, sub pragul de 80% considerat ridicat. Paturile pentru pacienții acuți au avut o ocupare de 69%, iar cele pentru pacienții cronici de 65%. Unitatea are acoperit 78% din normativul de personal, cu 165 de medici de medici și 542 de asistenți medicali.
La nivel național, gradul mediu de ocupare a paturilor pentru pacienții acuți este de aproximativ 63%, ceea ce înseamnă că, în medie, unul din trei paturi contractate rămâne neocupat. Peste 140 de spitale au o ocupare mai mică de 60%, iar în 63 de unități gradul de ocupare este sub 50%. În același timp, marile spitale de urgență sunt frecvent supraaglomerate.
Președintele CNAS susține că problema sistemului nu este numărul total de paturi, ci distribuția acestora, care reflectă în multe situații o realitate demografică și epidemiologică depășită. „Problema nu este numărul total de paturi: avem suficiente paturi la nivel național, însă distribuția lor reflectă, în multe cazuri, o realitate demografică și epidemiologică ce s-a schimbat semnificativ în ultimii ani”, a precizat Horațiu-Remus Moldovan.
Datele arată și că, în jumătate dintre spitalele din România, cheltuielile de personal depășesc 79% din valoarea serviciilor medicale realizate și a veniturilor obținute de la casele de asigurări. În zeci de spitale, ponderea cheltuielilor de personal trece de 90%.
Șeful CNAS a subliniat că situația nu reprezintă o critică la adresa conducerilor spitalelor, ci un semnal privind necesitatea adaptării organizării și finanțării rețelei spitalicești, astfel încât să rămână suficiente fonduri pentru medicamente, materiale sanitare și investiții. „Nu putem administra eficient ceea ce nu măsurăm. Această aplicație reprezintă un pas important către o cultură a deciziilor bazate pe date și către un sistem de sănătate mai transparent. Un sistem pe care îl înțelegem împreună este un sistem pe care îl putem îmbunătăți împreună”, a mai transmis președintele CNAS.
Aplicația a fost realizată pe baza datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de către economistul Cosette Chichirău și poate fi accesată gratuit de orice persoană interesată.
