Executari de miliarde

Statul rom�n s-a transformat �n recuperatorul perfect. Pentru alimentarea visteriei publice, contribuabilii au de a face cu un arsenal de m�suri impresionant, de la somatii si popriri pe conturile bancare, p�n� la sechestre pe bunurile mobile si imobile. �n primele trei luni ale anului 2010, inspectorii fiscali au instituit m�suri de executare silit� pentru o sum� de peste 128 milioane de lei. Numai �n luna martie, 12,8% din sumele �ncasate la bugetul consolidat provin din activit�ti de executare silit�. Din nefericire, pentru tot mai multe firme, aventura �n spatiul economic se �ncheie �n „bratele” insolventei. �n acest an, Fiscul a emis 48 de cereri introductive pentru deschiderea procedurii de insolvent�, �n joc fiind, de asemenea, sume uriase.

Procedura de executare silit� continu� s� fie unul din „st�lpii” bugetului general consolidat al statului. Chiar dac� civismul fiscal a crescut �n r�ndul contribuabililor vasluieni, m�surile coercitive continu� s� alimenteze substantial visteria statului. Sutele de popriri pe conturile bancare ori schestrele pe bunurile mobile si imobile fac legea pentru numerosi actori din spatiul financiar. F�r� s� fac� exceptie, primul trimestru al anului curent se caracterizeaz� printr-o actiune prolific� de implementare a m�surilor de executare silit�. Potrivit datelor Direc- tiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Vaslui, �n primele trei luni din 2010 au fost comunicate nu mai putin de 20.116 somatii de plat�. Valoarea total� a sumelor datorate bugetului de stat si supuse modalit�tilor de executare silit� se ridic� la un neverosimil 128.800.070 de lei. Este un sold urias, care c�nt�reste greu �n balanta veniturior previzionate a se colecta la nivelul judetului Vaslui. Pe cele trei luni, impactul execut� rii silite �n r�ndul contribuabililor arat� astfel: ianuarie – 7.530 somatii cu o sum� de 19.252.150 lei; februarie – 7.184 somatii cu 89.886.781 lei; martie – 5.402 somatii cu 19.661.139 lei. Toate aceste sume, vitale pentru realizarea bugetului, sunt urm�rile �n fiecare zi de c�tre functionarii cu atributii de executare silit�. Finalitatea actiunii este aplicarea unui arsenal �ntreg de m�suri, care s� directioneze sumele restante la buget. Iar rezultatele preocup�rilor finant istilor vasluieni nu se las� asteptate. Din cele 1.273 popriri de conturile bancare, au fost �ncasate 9.252.523 lei, iar din cele 301 popriri la terti, au fost �ncasate 175.385 lei. De asemenea, din cele 64 de sechestre pe bunuri mobile, s-au colectat la buget 6.478 lei, �n timp ce sechestrele pe bunurile imobile au adus la buget 105.670 lei.

„Felicitati” cu somatii

Pentru �nceput, r�u platnicii sunt atentionati cu somatii, prin care sunt invitati s� treac� pe la Fisc pentru a-si achita obligatiile financiare. Ulterior, dac� contribuabilii nu se conformeaz�, se trece la „artileria grea”, mai exact popriri pe conturile bancare, popriri pe terti, sechestre pe bunuri imobile si mobile. Toate aceste m�suri sunt utilizate de finantisti, �n functie de specificul debitului fiec�rui operator economic. Administratorii societ�tilor trebuie s� stie c� preocedura de executare silit� se declanseaz� �n paralel cu rostogolirea penalit�tilor zilnice de 0,1%, pentru creantele neachitate la termenul legal. Motivele pentru care tot mai multe societ�ti nu-si onoreaz� pl�tile din taxe si impozite c�tre stat sunt diverse. Unele firme o fac pur si simplu din rea voint�, �n alte cazuri, societ�tile nu fac �ncas�ri de la colaboratorii comerciali si nu dispun de lichidit�ti, alte companii sunt �nglodate �n credite si, practic, nu mai fac fat�.

Insolvent� ucig�toare

Pentru tot mai multe societ�ti vasluiene, calvarul datoriilor se �ncheie cu declararea falimentului. Cu fiecare lun�, fenomenul de insolvent� „�nghite” tot mai multe societ�ti care opereaz� la nivel local. �n acest an, sunt 48 de cereri introductive pentru deschiderea procedurii de insolvent�, pentru o sum� aferent� de 12.974.217 lei. �n trimestrul I, pentru 36 de contribuabili a fost aprobat� deschidera procedurii de insolvent�, pentru o sum� de 9.890.661 lei. Potrivit Legii nr. 85/2006 privind insolventa, se instituie procedura pentru plata pasivului debitorului �n �ncetare de pl�ti, fie prin reorganizare intreprinderii si activitatea acesteia, prin lichidarea unor bunuri p�n� la acoperirea pasivului, fie prin faliment. Actul normativ stabileste termene reduse �n cazul procedurii simplificate, la etape precum evaluarea creantelor si �nscrierea tabelului de creante. Potrivit prevederilor legale, o mare parte din dreptul decizional de la judec�torul sindic este transferat c�tre creditori. Aces- tia au un cuv�nt mai greu dec�t istanta �n probleme cum ar fi admiterea planului de reorganizare, sau numirea si stabilirea onorariului lichidatorului. De asemenea, lichidatorul poate s� utilizeze orice metod� de v�nzare cu acordul creditorilor si, potrivit legii, lichidatorul trebuie s� asigure o „expunere adecvat�” a activelor la piat�. De altfel, pe piata lichidatorilor judiciari au �nceput s� se formeze si s� �si consolideze pozitia companii extrem de puternice. Prin num�rul mare de specialisti angrenati, companiile se ocup� eficient si rapid de derularea procedurilor aferente insolventei comerciale.