Toamna moarta

Judetul Vaslui a intrat pe cod rosu de secet�. Lipsa acut� de precipitatii a transformat c�mpurile �n adev�rate „uzine” de praf, usc�ciunea omor�nd orice plant�. Practic, �n sol, p�n� la o ad�ncime de 50 centimetri, apa lipseste cu des�v�rsire. Specialistii din domeniu sustin c� situatia �n teritoriu este cumplit�, fermierii ajung�nd �n pragul disper�rii. Cultura de rapit� care a r�s�rit d� primele semne de ofilire, iar preg�tirea solului pentru sem�natul gr�ului este imposibil�. F�nt�nile nu mai au ap�, islazurile sunt arse �n totalitate iar eroziunea solului �nghite anual zeci de hectare. �n tot acest timp, Vasluiul mai are numai 13% din teritoriu acoperit de p�duri, perdelele forestiere exist� numai �n manualele de specialitate, iar defris�rile nu contenesc. Si, pentru ca falimentul fermierilor s� fie garantat, desp�gubirile nu au ajuns �n teritoriu, subventiile r�m�n un mare semn de �ntrebare iar preturile produselor agricole sunt extrem de mici.

Seceta cumplit� face ravagii pe teritoriul judetului Vaslui. Din sudul si p�n� �n nordul judetului, culoarea verde a disp�rut din peisaj iar p�m�ntul este cr�pat ca dup� o miscare teluric� de proportii. Specialistii sustin c� sectorul agricol nu s-a confruntat niciodat� cu o situatie mai tragic� ca �n aceast� toamn�, chiar si cei mai optimisti fermieri ajung�nd �n pragul disper�rii. Practic, p�n� la o ad�ncime de 50 de centimetri, solul este cremene, rezervele minim� de ap� necesare pentru vegetatia culturilor lipsind cu des�v�rsire. Un tablou sinistru, care risc� s� arunce �n faliment at�t marile societ�ti agricole, c�t si micii proprietari de terenuri. Din nefericire, prognozele meteorologice pentru sf�rsitul lunii septembrie nu aduc nici o veste bun�, �n timp ce consecintele grave au �nceput s� apar�. Prima cultur� care are cel mai mult de suferit de pe urma lipsei de precipitatii este rapita. Deja, unele parcele care au �nceput s� r�sar� dau primele semne de ofilire, plantele fiind �n pericol s� nu se mai refac� deloc. Pe de alt� parte, dac� nu au r�s�rit �nc�, semintele care stau o perioad� lung� �n p�m�nt f�r� s� aib� umiditatea necesar� putrezesc, iar cultura este compromis� integral. O variant� de salvare ar fi �ntoarcerea culturii si �ns�m�ntarea cu alte plante, �ns� cheltuielile necesare �ntrec cu mult potentialul financiar al produc�- torilor. „Dac� �n urm�toarele dou� s�pt�- m�ni nu vom avea ploi, la cultura de rapit� se va usca tot ce a r�s�rit”, a spus Gigel Crudu, directorul coordonator adjunct al Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui. P�n� la aceast� dat�, la nivelul judetului Vaslui au fost �ns�m�ntate cu rapit� 22.228 de hectare, dintr-un program propus de 24.910 de hectare.

�ns�m�nt�ri printre bolovani

Dac� rapita este �n pericol de ofilire, preg�tirea solului pentru �ns�m�ntarea cu gr�u este aproape imposibil�. Fermierii trebuie s� fac� mai multe operatii mecanice care necesit� un consum foarte mare de combustibil, cu rezultate din cele mai slabe. Pe de o parte, plantele nu r�sar uniform, iar �n situatia �n care nu plou� deloc, acestea nu vor mai r�s�ri. Presati de timp, agricultorii au �nceput �ns�m�ntatul, din cele 57.830 hectare de gr�u propuse pentru sem�nat fiind finalizate aproximativ 2.000 de hectare. Chiar dac� epoca optim� de sem�nat este cuprins� �ntre 20 septembrie si 20 octombrie, �n acest ritm, �ns�m�nt�rile la gr�u se pot prelungi p�n� la data de 1 decembrie. „Fermierii vor face totul pentru a sem�na, pentru a nu fi obligati s� cultive terenurile cu culturi pr�sitoare (porumb, floarea-soarelui), care au o rentabilitate mic�. „Gr�ul este a doua cultur� ce se recolteaz�, din care se achit� arenda si alte datorii acumulate”, precizeaz� un fermier vasluian.

P�suni distruse

La aceast� or�, pe islazurile comunale de la nivelul judetului, animalele pasc… p�m�nt. Din nefericire, distrugerea pajistilor a devenit una din putinele constante din s�nul comunit�tilor locale. �nc� din primele luni ale anului, oi, g�ste, cai, g�ini si alte or�t�nii au „arat” cele aproximativ 90.000 hectare de p�suni ale judetului Vaslui. Nimeni nu s-a sesizat, nimeni nu a �ncercat s� instaureze o minim� ordine �n acest sector productiv extrem de important. Cum iarna a fost bl�nd�, t�ranii au renuntat practic la stabulatia animalelor si le-au hr�nit exclusiv de pe c�mp. Prim�vara timpurie nu a f�cut dec�t s� dea si mai mult av�nt acestui obicei prost, �nv�lm�seala de pe islazuri lu�nd proportii. Nu s-a mai tinut cont de data de 10 mai, c�nd se deschide oficial p�sunatul, t�ranii av�nd m�n� liber� s� fac� zootehnie dup� cum i-a t�iat capul. �n conditiile �n care vegetatia era �n plin� expansiune cu o capacitatea de refacerea maxim�, gestul cresc�torilor de animale a fost sinucigas. Situatia critic� putea fi evitat�, dac� fiecare t�ran �si sem�na mas� verde pe terenul arabil pe care �l are �n proprietate, la care s� apeleze �n perioada secetoas�. „Circa 80% din p�sunile de la nivelul judetului Vaslui au nevoie de odihn� de doi ani pentru a se reface. Pentru a nu vinde animalele pe nimic, cresc�torii care au bani s� caute s� cumpere furaje. De asemenea, gruparea cresc�torilor este foarte important�, pentru c�, cu numai dou� – trei vaci si dou� hectare de p�m�nt, nu te �mbog�testi”, a spus Attila Miklos, directorul Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie �n Zootehnie (OARZ) Vaslui.