Nu disperati, m�ine va fi mai rau!

Dup� aproape un an de recesiune sever�, Guvernul a hot�r�t s� scoat� pe piat� un nou plan anticriz�. Proiectul cuprinde 32 de m�suri de relansare a economiei, finantelor si de salvare a bugetului national. Chiar dac� legislatia nu a fost pus� la punct iar finantarea lipseste, de la 1 septembrie, criza va da piept cu programul… s�-i spunem „Greuceanu III”. Oamenii de afaceri vasluieni sunt extrem de rezervati �n a paria pe noul set de m�suri. �n cel mai bun caz, c�teva initiative vor fi aplicate sporadic. C�t despre varianta pesimist�, aceasta se reduce la un simplu joc electoral. Patronatul nu doreste dec�t o relaxare fiscal� adev�rat�, dob�nzi mici la credite si comenzi de la stat. �n schimb, firmele constat� o diminuare drastic� a capacit�tii financiare, inexistenta investitiilor publice si pl�ti restante dat�nd �nc� din trimestrul I. Singurele certitudini sunt concedierile si convingerea c� 2010 va fi un an cu mult mai greu.

Dup� ce primele dou� „planuri anticriz�” au esuat lamentabil, Executivul s-a decis s� contreze c�derea economiei cu un nou program. Tot anticriz�. Cele 32 de m�suri convenite de partenerii de la guvernare vor prinde viat� �ncep�nd cu data de 1 septembrie. Cel putin asa au declarat public voci autorizate de la nivelul aparatului guvernamental. �n realitate, initiativele privind stimularea economic�, rationalizarea cheltuielilor bugetare si cresterea lichidit�tii monetare trebuie s� fie sustinute de un sistem �ntreg de legi, ordonate, ordine etc. Mai mult, m�surile de relansare cost� enorm bugetul consolidat al statului, care si asa se confrunt� cu un deficit major. �n asemenea conditii de austeritate, identificarea surselor de finantare este esential�, pentru ca �ntreg efortul guvernamental s� nu r�m�n� doar pe h�rtie. Oamenii de afaceri vasluieni sustin c�, desi vine foarte t�rziu, pachetul de m�suri este binevenit, cu o singur� condit ie: s� fie pus �n practic�. Dup� ce s-a fript de mai multe ori �n prima jum�tate a anului, �n patronat persist� teama ca m�surile s� nu aib� doar un caracter electoral. „Ar fi trebuit s� fie consultati specialisti din agricultur�, reprezentanti ai IMM-urilor, industriei, pentru a se articula un plan viabil de iesire din criz�. Din p�cate, acest lucru nu s-a �nt�mplat”, spune un om de afaceri vasluian. Refacerea infrastucturii �n agricultur� (irigatii, masini, subventii), sc�derea dob�nzilor bancare sub 7% sunt doar c�teva elemente care nu ar fi trebui s� lipseasc� din planul anticriz�. „Probabil cele 32 de m�suri vor fi puse �n aplicare pe s�rite, dup� ce Parlamentul va aproba legile necesare pentru implementarea acestora”, sustin patronii vasluieni.

Bani pentru judet

Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert Industrie si Agricultur� Vaslui, crede c� factorii de decizie locali trebuie s� fac� presiune la Guvern, pentru a sprijini Vasluiul. Indiferent de culoarea politic�, prioritatea zero este aducerea mai multor bani �n judet. „Reprezentantii partidelor ar trebui s� doarm� la cabinetele lui Boc si Geoan�, pentru a le spune ce probleme avem. �nteleg c� azi (ieri n.r.) vine presedintele B�sescu �n judet si este un alt prilej de a-i spune nevoile pe care le avem”, a spus Ionel Constantin. Ajutorul este cu at�t mai necesar cu c�t mediul de afaceri local se deterioreaz� grav de la o lun� la alta. Patronii vasluieni constat� o �ngustare drastic� a capacit�t ii financiare, �n timp ce multe firme din constructii au de �ncasat facturi din trimestrul I. Mai mult, �n piat� se manifest� o lips� de comenzi acut�, iar statul ar trebui s� intervin� prin toate p�rghiile pe care le detine pentru ca sectorul privat s� aib� de lucru. „Eu cer public sprijinul administrat iei judetului Vaslui, pentru ca licitatiile care se organizeaz� �n plan local s� fie c�stigate de firmele vasluiene. Banii trebuie s� r�m�n� �n judet, asa cum se �nt�mpl� �n alte orase, cum ar fi Bac�u, Piatra Neamt, Cluj etc. Dac� se crede c� banii din licitatii r�m�n �n buzunarul lui Constantin, s� m� aresteze! Este foarte important ca fondurile s� r�m�n� �n judet”, a conchis Constantin.