�nainte de ultima strigare, ultimul strigat: salvati-ne!

„Criza se va duce peste anul 2012, iar �n ultimul trimestru din 2009, vom intra �n recesiune profund�”. Acestea sunt previziunile oamenilor de afaceri vasluieni, prezentate, ieri, �n cadrul unei conferinte de pres�. Pentru economia judetului Vaslui, anul fatidic 2009 va avea consecinte dezastruoase. Aproximativ 3.500 de firme vor disp�rea de pe piat� iar r�ndurile somerilor se vor �ngrosa cu alte circa 4.000 de persoane. Mai mult, majorarea cu 20% a taxelor pe cl�diri, terenuri si masini va afecta grav at�t firmele, c�t si persoanele fizice. Practic, �n aceste luni, impozitul forfetar, neplata de c�tre stat a facturilor restante si politicile restrictive de creditare au aruncat �n colaps mediul de afaceri. Aflat pe marginea pr�pastiei, patronatul cere aplicarea de urgent� a unor m�suri active de redresare a economiei: dob�nzi sc�zute, impozite mici si comenzi prin investitii publice. �n caz contrar, la finele lunii decembrie, bugetul national risc� s� intre �n incapacitate de plat� a salariilor si pensiilor.

Patronatul vasluian a tras �nc� un semnal de alarm� cu privire la dezastrul �n care se afl� economia judetului. Este un „c�ntec de leb�d�”, dac� ne raport� m la previziunile extrem de sumbre pe care oamenii de afaceri le-au f�cut pe termen scurt si mediu. Anul 2010 se prefigureaz� a fi o perioad� tragic� at�t pentru agentii economici, c�t si pentru persoanele fizice. Impozitele si taxele majorate vor avea un efect dramatic �n plan socio-economic, sectoare �ntregi de activitate si bugetele familiilor urm�nd s� falimenteze. Tabloul dezastruos al finalului de an arat� astfel: 3.500 de firme desfiintate, din care 2.000 si-au �ncetat deja activitatea, �n perioada ianuarie – iulie, aproximativ 4.000 de noi someri, proveniti din toate domeniile de activitate – comert, agricultur�, confectii. Cauzele pentru care societ�tile comerciale sucomb� �ntr-un ritm ametitor sunt neplata datoriilor statului c�tre firmele particulare, introducerea impozitului forfetar si activitatea b�ncilor, prin rest�ngerea sever� a credit�rii c�tre agentii economici. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur� Vaslui, spune c� patronatul asteapt� m�suri fiscale reale si urgente, si nu electorale. „Dorim o sc�dere a dob�nzilor sub cifra sase si o fiscalitate redus�, pentru a mentine �n viat� firmele care au mai r�mas. �n timp ce din sectorul privat se disponibilizeaz�, de la bugetari sunt doar surle si tr�mbite, �ns� nu se face nimic. Bugetul national are o posibilitate scurt� de a sustine pensiile si salariile, iar �n decembrie, suntem �n pericol de colaps economic”, a ar�tat Constantin.

Patronatul propune, Guvernul ascult�…

Oamenii de afaceri cer eliminarea din luna septembrie a impozitului minim si interventia premierului Emil Boc pentru a retrage Ordonanta prin care s-a propus majorarea taxelor si impozitelor locale cu 20%. �ns�, �n timp ce structurile patronale din fiecare judet au propus m�suri decente de iesire din criz�, autorit�tile nu au luat �n considerare aproape nimic. Mai mult, �n loc de un sprijin real, agentii economici constat� c� m�surile asupra mediului de afaceri se �n�spresc de la o lun� la alta. „Strategiile anticriz� sunt doar semnale electorale, iar noi, ca reprezentanti ai sectorului privat, nu putem s� st�m cu m�inile �n s�n. Doresc guvernantii s� murim cu totii, sau vor s� aib� de la cine s� colecteze impozite?”, s-a �ntrebat Constantin.

„E nevoie de b�rbati de stat!”

Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui, spune c� foarte multe firme care erau pe profit au �ncheiat primul semestru din 2009 cu pierderi. Practic, politica de creditare a b�ncilor si forfetarul au pus pe butuci 20% din firmele care erau active pe piat�. Societ�tile sunt obligate s� pl�teasc� impozit pe pierderi, fapt nemai�nt�lnit �n stiinta economico-financiar�. „Am depus programe de iesire din criz� de cel putin patru ori, prin care am propus �ntre 12 si 16 m�suri active. Din p�cate, nu am retinut ca vreo m�sur� s� fie transpus� �n lege si aplicat�. Din contr�, vin alte taxe si impozite”, a explicat Copacinschi. �n opinia patronatului, micsorarea num�rului de bugetari este o m�sur� pasiv�, care va �nr�ut�ti si mai mult situatia socio-economic�. �n acest context, nu este posibil ca la 100 de lei pl�titi pentru un salariat, 50 de lei s� fie virati c�tre stat ca taxe si impozite. „Strig�m c� dorim implementarea de m�suri active, pentru dezvoltarea economic� si dinamizarea principalelor sectoare de activitate. �n prezent, pentru o firm� este descurajant s� mai fac� angaj�ri. Trebuie decis dac� r�m�nem �n aceast� zon� neagr� sau avem curajul de a lua decizii, chiar �mpotriva unor presiuni din afara t�rii. Este nevoie de b�rbati de stat, care s� aplice aceste m�suri”, a conchis Copacinschi.