Bani de tigari

Investitiile, care ar trebui s� salveze economia de la dezastru, �nc� se las� asteptate. Seceta de finant�ri este total�, astfel �nc�t „s�ngele” injectat �n economie este suficient doar pentru c�teva ultime tres�riri. �n primele patru luni din 2009, companiile str�ine au v�rsat �n judetul Vaslui un capital social de numai… 2.601 euro! �n locul potopului de investitori str�ini, dup� aderare, ne-am ales doar cu reloc�ri de productie, iar, odat� cu criza, de repatrieri masive ale capitalului str�in. Si, dac� str�inii ne ocolesc, investitiile guvernamentale lipsesc cu des�v�rsire. Din cele 11 miliarde de euro destinate investitiilor publice, �n primele cinci luni, actiunile oficiale s-au redus la: „vom investi”, „vom finaliza” etc. Singurele sperante, �ndoielnice si acelea, vin de la Programul „Prima Cas�”, precum si de la eventuala sensibilizare a Guvernului cu privire la „punerea la munc�” a banilor publici. Nu ultimul r�nd, situatia investitiilor private este mai mult dec�t proast�. Firmele au planurile de afaceri date peste cap, iar ajutorul din partea b�ncilor este ca si inexistent. Investitiile str�ine de la nivelul judetului Vaslui sunt pe punctul de a atinge un minim istoric dramatic. �n primele patru luni ale acestui an, cele 9 societ�ti comerciale �nfiintate au injectat un capital social total subscris de, atentie, doar 2.601 euro! Bani de tig�ri, s-ar putea spune. O sum� extrem de mic� pentru nevoile uriase de dezvoltare ale judetului, reprezent�nd un aport insignifiant la efortul de iesire din recesiune. Speriati de impactul negativ al crizei fianciare mondiale, investitorii str�ini au �nceput s� ocoleasc� „organizat” Rom�nia, cu prec�dere Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. �n acest context defavorabil, judetul Vaslui a disp�rut practic din atentia investitorilor str�ini, cu consecinte previzibile asupra economiei reale. Reculul investitional este cu at�t mai puternic cu c�t nici �n vremuri mai bune, la nivel local, nu s-a reusit atragerea unor companii de renume, care s� vin� cu bani si o nou� filosofie de organizare a muncii. Mai mult, �n loc s� sporeasc� interesul pentru granita de r�s�rit a Uniunii Europene, aderarea a determinat o parte din agentii economici s� �si mute activitatea �n alte state. Impozitele si taxele ridicate, dublate de o politic� fiscal� neprietenoas� si cresterea costului fortei de munc� au transformat t�ri precum Ucraina sau Republica Moldova �n noi destinatii pentru investitiile str�ine. Dac� la „beneficiile” ader�rii la structurile comuniare ad�ug�m si recesiunea economic� de proportii, perspectivele imediate sunt sumbre. F�r� un portofoliu de facilit�ti concrete, nimeni nu se va mai �ncumeta s� investeasc� vreun euro pe meleagurile noastre. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur� Vaslui, a spus c� o tar� care are investitii �ntre 14 – 18% poate fi considerat� pe un trend economic ascedent. „Investitiile �nseamn� s�ngele care pulseaz� �n sistemul economic national. Din p�cate, eu cred c� este un ordin nescris al companiior str�ine de a-si repatria capitalurile obtinute la noi. Investitiile extrne vor fi �n continuare reduse si r�m�ne ca anul viitor s� fie mai bun �n acest sens”, a subliniat Ionel Constantin.

11 miliarde de… bancuri

�n conditiile �n care capitalul str�in si-a luat zborul, investitiile interne sunt esentiale pentru redresarea economiei. Pe bun� dreptate, oficialii rom�ni au repetat cu obstinatie necesitatea implement�rii unui program de invetitii major, ca principal factor de „tamponarea” a efectelor crizei. �n acest sens, la nivel national au fost promise aproape 11 miliarde de euro pentru segmentul marilor proiecte din infrastructur�. Rolul santierelor era s� relanseze economia orizontal� si s� creeze noi locuri de munc�, prin absorbirea fortei de munc� disponibilizate. Din nefericire, nici la capitolul investitii rom�nesti din fonduri publice Vasluiul nu este un judet privilegiat. Cele c�teva mari proiecte se zbat �ntre stadiul de „studiu de fezabilitate” si „deschiderea” liniilor de finantare. Bunele intentii au devenit o constant� �n discursul economic oficial, iar de la feliuta din marele tort al miliardelor de euro, acum mai sper�m la niste firimituri. „Pe perioad� de criz�, statul trebuie s� investeasc�, atr�g�nd astfel firmele private, care sunt motorul economiei. Sper c�, �n a doua jum�tate a anului, Guvernul va �ntelege acest lucru si va provoca investitii din fonduri publice. Pe l�ng� Programul „Prima Cas�”, care poate s� relanseze creditarea, trebuie s� se fac� presiuni asupra b�ncilor pentru a reduce dob�nzile”, a explicat Constantin.

Mediul privat sau „Sub p�m�nt SRL”

Chiar dac� investitiile str�ine si publice nu dau mari satisfactii, o solutie de avarie o reprezint� investitiile private. Din p�cate, deruta instaurat� �n r�ndul oamenilor de afaceri este si mai mare. M�surile de crestere a fiscalit�tii, a costului fortei de munc�, inconsistenta legislativ� si fluctuatiile de pe piata monetar� au sabotat planurile de afaceri. Firmele se afund� �ntrun blocat finanicar tot mai evident, iar comenzile sunt �ntr-o continu� sc�dere. Dac� ad�ug�m si politicile de creditare restrictive, expectativa din piat� se explic� „la virgul�”. Investitorii locali au �nghetat proiectele de investitii si asteapt� s� vad� cum va evolua economia. „Situatia investit iilor private este mai mult dec�t proast�. B�ncile ar trebui s� acorde dob�nzi cu o singur� cifr�. Firmele care cred �n economia de piat� ar trebuie sustinute, pentru c�, p�n� �n prezent, institut iile financiare nu au venit �n ajutorul lor”, a conchis Constantin.