Astzi este Vinerea Mare, zi n care preotii nu mai slujesc Sfnta Liturghie, pentru c nsusi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum, si se tine post negru. Aceleasi lucruri sunt valabile si pentru Smbta Mare. Semnificatia religioas a nvierii este ntrit de o suit de obiceiuri crestine strns legate de consumul unor alimente traditionale. Fie c este vorba de ou, miel, drob sau pasc, fiecare dintre aceste alimenmte au o semnificatie aparte si primesc, prin sfintire, puteri tmduitoare. Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etap a tririi lui Hristos, Care se afla acum n mormnt. La sfrsitul slujbei, se nconjoar biserica cu Sfntul Aer, pe sub care trec apoi toti credinciosii. Numit si Epitaf, Sfntul Aer este o pnz de in sau de mtase, de catifea sau de musama pe care se afl imprimat, brodat ori zugravit icoana nmormntrii Domnului. Epitaful simbolizeaz trupul mort al lui Hristos. Smbta Mare este ziua ngroprii Domnului cu trupul si a pogorrii Lui la iad, de unde a slobozit neamul omenesc. Este ziua n care se definitiveaz pregtirile pentru marea srbtoare a nvierii. Spre sear, crestinii se odihnesc pentru a putea participa la slujba de la miezul noptii. Fiind ultima zi a Postului Mare, era obiceiul ca btrnii si copiii s se mpartseasc. Ziua nvierii Domnului, cunoscut si sub numele de Pasti, ncepe, din punct de vedere liturgic, n noaptea dinainte: la miezul noptii, cnd se spune c mormntul s-a deschis si a nviat Hristos. Chiar dac romnii particip n numr destul de mic la Sfnta Liturghie din aceast noapte sfnta, ei vin la Slujba nvierii, pentru a lua lumin. Apoi se duc pe la casele lor, revenind, dimineat, la biseric, n locurile unde se sfintesc pasca si prinoasele.
Pasc, miel, ou si drob
n biseric este obiceiul ca, n aceast noapte, s se sfin- teasc pinea numit pasti, fie sub form de anafur sau anafur amestecat cu vin (n Vestul trii). n Moldova mai ales, dar si n alte zone ale trii, femeile pregtesc pasc. Ea are forma rotund pentru c, n popor, se crede c scutecele lui Hristos au fost rotunde. Pe margini se pune un colac mpletit n trei, iar la mijloc se face o cruce din aluat, simboliznd crucea pe care a fost rstignit Hristos. ntre mpletituri se pune brnz srat sau dulce, frmntat cu ou si stafide. Legat de mielul pe care l consum romnii de Paste n vremurile noastre, putem spune c preparatul traditional, drobul, s-a impus nti n lumea urban romneasc, apoi, prin imitatie, si n cea rural, ca un nou aliment, cu gust distinct, care a nceput s aib un consum specializat, ritual. Drobul a devenit, prin excelent, alimentul care se identific, n actualitate, aproape complet – la fel ca pasca si oule rosii – cu srbtorile Pastelui. Mielul este semnul blndetii, al simplittii, inocent ei si purittii. E unul dintre simbolurile Mntuitorului Hristos.
Alimentele sfintite au puteri tmduitoare
La biseric, pasca este dus ntr-un cos anume pregtit pentru Paste, n care femeile mai pun crnati, ou rosii si mpistrite, colaci, brnz, slanin, drob, usturoi, sare, prjituri si alte alimente. Acestor alimente, sfintite, li se atribuie puteri vindectoare. n unele locuri se spune c, cine mnnc ou n ziua de Pasti, va fi usor peste an. n trecut, albusul de ou rosu sfintit se usca, se pisa si se sufla n ochii bolnavi de albeat, ai vitelor si oamenilor. Cu slnin se ungeau rnile sau vreun picior scrntit. De asemenea, pentru friguri, omul se afuma cu slnin si tmie puse pe o lespede. Slnina se spunea c are proprietti tmduitoare pentru oameni si vite. Sarea era folosit la sfintirea fntnilor, iar azi este pus n mncare. Despre usturoiul sfintit se spune c nu se stric, dar foloses te si la alungarea strigoilor sau pentru tmduirea celor bolnavi de vtmtur. Puteri deosebite i se atribuie si lumnrii de la nviere, care este pstrat sapte ani si aprins n caz de grindin, furtuni, sau mari primejdii. Noaptea nvierii este deosebit, ea simboliznd noaptea luminii, a izbvirii omului din iad, din pcat si din moarte. Spun sfintii c ntreaga omenire va nvia dupa modelul nvierii lui Hristos. De aceea, nvierea este privit ca o srbtoare a luminii. Seara sau la miezul noptii, cnd oamenii merg la slujba nvierii, aprind lumnari la mormintele celor morti din neamul lor.
Hristos a nviat!
Din acest moment, salutul obisnuit este nlocuit cu cel de Hristos a-nviat!, la care se rspunde Adevrat a-nviat!, salut pstrat pn la nltarea Domnului. Este o form de mrturisire a nvierii si a credint ei crestine. La ntoarcerea de la slujba de nviere, crestinii pun ntr-un lighean un rosu si o moned de argint, peste care toarn ap nenceput. Exist apoi datina de a se spla, dndu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicnd: S fiu sntos si obrazul s-mi fie rosu ca oul, toti s m doreasc si s m astepte, asa cum sunt asteptate oule rosii de Pasti, s fiu iubit ca oule n zilele Pastilor. Familia crestin se aseaz apoi la masa pascal, dup care, cel mai n vrst, cioneste primul oul cu ceilalti membri ai familiei. Se crede c, fcnd acest lucru, membrii familiei se vor vedea si pe lumea cealalt.
