Vasluiul, epicentrul unui milion de muritori de foame

Criza financiar� va s�r�ci peste un milion de rom�ni. Practic, �n urm�torii doi ani, num�rul muritorilor de foame se va dubla, ajung�nd la peste 2,25 milioane de persoane. S�r�cia absolut� va lovi cu predilectiei �n centrul si nordul Moldovei, unde noii someri, agricultorii, �ntretin�torii familiilor cu multi copii vor fi victime sigure. Cele mai mari concentr�ri de nevoiasi pe metrul p�trat se vor �nregistra �n orasele mici si �n mediul rural. �n judetul Vaslui, consecintele crizei economice au �nceput s� �si arate coltii: num�rul somerilor creste de la o lun� la alta, oferta locurilor de munc� este �n declin, �n timp ce mediul de afaceri face eforturi uriase pentru supravietuire. �n mediul rural, din ce �n ce mai multe familii se bazeaz� pe venitul minim garantat. Pentru completarea acestui tablou, mai trebuie spus c� 65% din populatia judetului Vaslui beneficiaz� de alte tipuri de asistent� din partea statului. Judetul Vaslui se afl� �n epicentrul zonei unde s�r�cia absolut� va face ravagii. Criza financiar� va lovi crunt �n regiunile din sudul si estul Rom�niei, unde peste un milion de oameni vor tr�i �n conditii tot mai grele. Cu acest nou �contingent� de nevoiasi, consecint ele pr�busirii economiei vor fi devastatoare. Potrivit unei analize realizate de c�tre Institutul pentru Cercetarea Calit�tii Vietii, num�rul s�racilor din tara noastr� ar putea s� se dubleze, p�n� la finalul depresiunii economice. Mai exact, dac� �nainte de intrarea �n criz� 1,25 milioane de rom�ni tr�iau sub pragul s�r�ciei, �n 2010, num�rul s�racilor lipiti p�m�ntului va creste la 2,25 milioane de persoane. Din noul val al populatiei pauperizate vor face parte lucr�torii din sectorul informal, agricultorii, somerii (inclusiv noii someri), �ntretin�torii familiilor cu copii, mai ales cele cu trei sau mai multi minori, casnicele. Cei mai vulnerabili �n fata t�v�lugului s�r�ciei vor fi �n general cei domiciliati �n estul si sudul t�rii, cu prec�dere �n mediul rural si �n orasele mici. �n 2009, se consider� ca fiind sub pragul s�r�ciei persoanele singure care tr�iesc cu mai putin de 250 de lei pe lun�, familiile formate din doi adulti care consum� mai putin de 467 de lei pe lun�, cele formate din doi adulti si un copil care supraviet uiesc cu mai putin de 570 de lei lunar, cele formate din doi adulti si doi copii care consum� sub 671 de lei lunar etc.

Economia, �n deriv�

La nivelul judetului Vaslui, prognozele pesimiste viz�nd comunit�tile locale sunt la ordinea zilei. Rata somajului creste de la o lun� la alta, oferta locurilor de munc� se afl� �ntr-o contractie accelerat�, iar mediul de afaceri este legat de m�ini si de picioare. Lipsa m�surilor anticriz�, cresterea impozitului pe forta de munc� si a fiscalit�tii �n afaceri au spulberat premisele unei relans�ri economice imediate. Astfel, sectoare de activitate care p�n� mai ieri reprezentau motorul principal al dezvolt� rii economiei judetului sunt �ntr-o suferint� din ce �n ce mai accentuat�. �n sectorul confectiilor, salariatii stau cu securea concedierilor deasupra capului, exist�nd riscul ca, mai devreme sau mai t�rziu, patronatul s� fie obligat s�-si revizuiasc� planurile de afaceri. Pe de alt� parte, firmele din constructii mizeaz� �nc� pe facilit�ti concrete, dar si pe demararea investitiilor publice pe segmentul de infrastructur�. Si sectorul agricol se confrunt� cu probleme majore: scumpirea excesiv� a costurilor de productie, ineficienta sistemului de subventionare a fermierilor, precum si subfinant area sever� de la bugetul de stat. Pe acest fundal de instabilitate economic�, spectrul s�r�ciei acoper� segmente importante ale populatiei active, �n timp ce cresterea inflatiei si diminuarea veniturilor erodeaz� masiv puterea de cump� rare.

Venitul minim salvator

Pentru c� s�r�cia afecteaz� familiile, si nu indivizii, principala p�rghie de protectie social� a celor mai dezavantajati ar trebui s� fie venitul garantat. �ncep�nd din trimestrul IV al anului precedent, num�rul beneficiarilor de venit minim garantat s-a majorat constant. Dac� �n luna septembrie 2008, 12.433 de familii au solicitat asistent� social� �n baza Legii nr. 416/2001, �n ianuarie 2009, num�rul beneficiarilor s-a ridicat la 13.100 de familii. �n februarie, num�rul familiilor care au solicitat venitul minim a fost de 12.999 familii, pentru ca, �n luna martie, num�rul asistatilor s� creasc� la 13.310 familii. �ns� datele oficiale sunt departe de realit�tile din interiorul comunit�tilor, num�rul familiilor care nu dispun de resurse minime de supravietuire fiind mult mai mare. Mai mult, din cauza lipsei resurselor financiare, pl�tile care se fac reprezint�, �n general, circa 50% din cele convenite initial. Spre exemplu, �n comuna G�rceni, care are �n medie 376 de familii �nregistrate pentru venitul minim, singura plat� din 2009 s-a efectuat �n luna martie si a fost �n valoare de 126.834 lei. �n comuna Dragomires ti, �n ianuarie, cele 653 de familii care au solicitat venitul minim nu au primit nici un leu, �n februarie, la fel, pentru ca, �n martie, pl�tile realizate s� fie �n valoare de 140.500 lei. O situatie similar� se �nregistreaz� si �n comuna Iv�nesti, �n luna martie fiind f�cut� singura plat� pentru venitul minim garantat, �n valoare de 36.959 lei.

Dependenti de asistenta social�

Ca si �n anii trecuti, populat ia judetului este caracterizat� de o dependent� major� de asistenta venit� din partea statului. �ncep�nd cu anul 2005, num�rul persoanelor asistate a crescut considerabil, odat� cu diversificarea presta- tiilor sociale si cresterea baremurilor de acordare. Numai �n 2007, la nivelul judetului Vaslui s-au acordat drepturi sociale pentru 206.577 de persoane, �n timp ce, �n 2006, num�rul celor care au apelat la asistent� a fost de 111.945 persoane. �n acest an, Agentia Judetean� pentru Prestatii Sociale Vaslui gestioneaz� 31 de prestatii sociale. Lunar, apeleaz� la serviciile institutiei un num�r mediu de 293.192 beneficiari, iar pl�tile care se efectueaz� dep�sesc suma de 15.000.000 lei. Practic, �n prezent, 65% din populatia judetului Vaslui, care este de 455.049 persoane, beneficiaz� de unul din drepturile sociale prev�zute de lege. Mai mult, la aceste prestatii se adaug� asistenta acordat� de alte ministere sau de administrat iile locale, la sf�rsitul anului 2008 exist�nd 45 de forme de sprijin financiar. Plaja drepturilor sociale este extrem de variat�: ajutoare pentru �nc�lzirea locuintei, trusoul nou-n�scutilor, sprijinul financiar la constituirea c�s�toriei sau indemnizatiile lunare pentru persoanele cu handicap.