Editorial - Monitorul de Vaslui

Niste tarani. Naivi sau prosti?!

Romeo Cretu — Sun, 26 Jul 2009 23:10:46 +0000

Statisticile s�n�t�tii vasluiene s-au �mbog�tit, vinerea trecut�, cu �nc� 22 de bolnavi. Periculosi, pentru c� boala lor e una psihic�. Aveau o obsesie nem�rturisit� pentru realegerea lui B�sescu. Treji, cu spatele ud, se zv�rcoleau noaptea �n pat; �ntre dou� basculante de pietris si un sant necur�tat, se g�ndeau la criz�, la B�sescu, la dreapta politic�… F�ceau treaba de peste zi si, seara, din nou, icoana presedintelui r�s�rea, de nic�ieri, �n capetele lor… Se tratau, nimic de zis. Luau pastile cu pumnul; citeau c�rti de doctrin� si sperau c�, �n timp, B�sescu va �nceta s�-i mai b�ntuie. Dar nu; la un moment dat, ceva s-a �nt�mplat si, brusc, sc�pati de obligatia de a-si mai lua medicamentele, obsesia lor a c�p�tat rezonant� �n spatiul public. Imaginea lor este aceea a unui sot disciplinat, care munceste, duce banii acas� etc. Dar banii vin de la amant�, pe care el o iubeste mai tare dec�t pe nevast�. Ce s� fac� sotia c�nd afl�?! S�-l dea afar� din cas�? Nu poate, c� e pe numele lui. S-o certe pe amant�? Nici asta nu poate s-o fac�, pentru c� �aia� e o curv� rea de gur� si cam b�t�us�. Asa c� sotia str�nge din dinti si sper� c�, peste c�teva luni, �omului ei� �i va veni mintea la cap. Pe de alt� parte, si sotul e str�ns cu usa: din cauza copiilor, nu renunt� la sotie; din cauza banilor, nu renunt� nici la amant�. Este un menaj �n trei, care se termin� tragic, la cimitir: copiii mor de foame, pentru c� cei mari nu se hot�r�sc cine s� le dea de m�ncare. Asadar, niste �cet�teni model�, �n special liberali, a c�ror aparent singur� preocupare �n viat� pare s� fie �ncercarea de a �nt�ri dreapta si al scoate pe Traian B�sescu presedinte. De parc� lui B�sescu i-ar mai trebui un nou mandat. A v�zut-o pe fiic�-sa aia mic� ajuns� mare, asa c�, sincer, nu stiu ce-ar mai vrea de la viat�… Dac� B�sescu nu vrea mai nimic, vor altii. Presedintele este un scop politic �n sine, un vehicul de parvenire. �n jocul celor c�tiva care au �nteles acest lucru, primarii – liberali peremisti sau independenti – nu sunt dec�t pioni. F�r� voint� proprie, f�r� s� stie dac� ce fac este bine sau r�u, sunt plimbati pe tabla de sah. Abil, juc�torul nu le spune niciodat� adev�rul si, �n ceea ce-i priveste pe ei, adev�rul este unul singur: pionii sunt sacrificati primii. O vor descoperi singuri, dar atunci va fi prea t�rziu. Vineri, priveam fetele primarilor. Unii erau speriati, pe chipurile altora nu se citea nimic. Primii au �nteles c� fac ceva semnificativ, c�, �ntrun fel sau altul, �si joac� soarta. Pentru acestia, nimic nu va mai fi la fel, nici �n raport cu partidul, nici cu CJ-ul, nici cu propriii aleg�tori. Pentru cealalt� categorie de primari, aceast� trecere �n tab�ra adversarului este un lucru normal. Asa au f�cut mereu. Au c�ntat cum li s-a cerut. Dar au fost pl�titi, si asta scuz� si d� un sens prostitutiei. Acum c�tiva ani, c�tiva fanfaragii au fost umiliti – pusi �n genunchi si obligati s�-si cear� iertare c� au c�ntat ce nu trebuia, c�nd nu trebuia. Vineri, Dan Marian nu a mai obligat pe nimeni s� pun� genunchiul �n p�m�nt. Si dac� primarii din prima categorie au fost at�t de naivi �nc�t s� �i cedeze, ceilalti au fost doar prosti. Pentru c�tiva primari, diploma de bacalaureat este imposibil de obtinut. Sunt nu prosti, ci educati insuficient. �n ciuda lacunelor, ei vor – chiar si la nivel conceptual – s� apere dreapta. Ce e dreapta? Nu conteaz�, B�sescu s� ias� �nc� o dat�, ca s� fie bine. Asa li s-a spus. M�car poezioara asta, pentru c� e scurt� si nu-i solicit� prea mult, pot s-o �nvete. De santurile din comun� se vor ocupa mai t�rziu. C�nd si dac� vor iesi din groapa pe care singuri si-au s�pat-o.

The post Niste tarani. Naivi sau prosti?! first appeared on Monitorul de Vaslui.

Romeo Cretu — Mon, 20 Jul 2009 22:30:07 +0000

Suntem �n criz� – scuzati cliseul – si culmea crizei este s� avem puterea si s� nu o putem exercita. Pare, dar nu este deloc un aforism de circumstant�. M� refer nu la o imposibilitate contextualizat� de a exercita un capital oarecare de putere (explicabil� prin cauzele a, b, c si d), ci la un grad foarte mare de incompetent� si prostie, ad�nc �nfipte �n structura titularilor puterii. Gestion�m puterea (a se citi „conducem”, pe orice palier ierarhic s-ar �nt�mpla asta) pentru c� primim puterea de-a gata, nu pentru c� o c�stig�m. Pentru noi, legitimitatea, cea oferit� de competente m�surabile, r�m�ne un ideal. Unul str�in de rom�ni. Demonstratie: premierul Boc – va face istorie ultima ipostaz� �n care s-a prezentat natiei – stie s� coseasc�, nu s� conduc� un guvern. Elena Udrea stie s� se plimbe. Si se plimb� bine, la asta reduc�ndu-se activitatea de conducere a Ministerului Turismului. Geoan� stie doar s� atace, deloc s� se apere. Antonescu, cel putin deocamdat�, stie doar s� spere. „Majoritatea t�cut�” �n care �si pune at�tea sperante este at�t de t�cut�, �nc�t sigur este moart�. S� i se spun� si lui Antonescu asta. Electoratul rational este rational doar 30 de zile �n patru ani, dar pentru c� spune politicianul c� este rational, nu pentru c� �NTR-ADEV�R este rational. �n celelalte 47 X 30 de zile, politicul �si face meseria: minte, �nseal� sperante si deturneaz� interese. B�sescu nu face nimic. Poate este mai bine asa. De-asta probabil �i mai trebuie un mandat. Nici Monica Iacob Ridzi nu mai face nimic. P�cat. �ncepuse s�- mi devin� simpatic� din postura de etalon al incompetentei. Toti acestia, la care se adaug� multi altii, au demonstrat c� sunt incompetenti c�nd vine vorba de „a conduce”. Descoper�, �n direct, c�t de mare este diferenta �ntre a lupta pentru obtinerea puterii si a o exercita. P�n� la urm�, asta e diferenta – enorm� – dintre candidat si ales. Asa se explic� de ce toti candidatii sunt buni: nu au avut (�nc�) timp s� greseasc�. Luati la pachet, sunt doar „doi cai frumosi”. Puncteaz� la impresia artistic�, dar nu stiu si/sau nu pot s� trag� c�ruta. Scriam, acum c�teva luni bune, despre sc�rba pe care mio provoac� „tocsourile” despre criz�. Acum, c� ne-am obisnuit cu tema, discursurile s-au mai calmat. Fenomenul este c�t se poate de ciudat, pentru c� moderatia vine pe fondul ad�ncirii crizei, si nu al atenu�rii ei. �nc� mi-e sc�rb�, cu mentiunea c� repulsia s-a mutat de pe tem� pe vorbitori. Pentru orice spectator devine repede evident c� analistul de televizor poate rezolva (ajunge o or� �n prime time) criza. Din c�teva vorbe, pac- pac, reaseaz� mecanismele pietei �n ordinea lor fireasc� si, ca un cozonac disciplinat, economia �si re�ncepe cresterea. Consultantul �n probleme „macro-” sau „micro-” economice are solutii. Dar ce folos, pentru c� el este doar un angajat al vreunei televiziuni, pl�tit �n functie de punctele de audient� realizate… El nu este Guvernul, nici Boc, nici Geoan�, Pogea sau Videanu. Este singurul lui merit; dac� ar fi unul dintre cei enumerati, ar fi la fel de slab. Poate si mai si, pentru c� tot ce va face el (r�u) va face cu intentie. Privesc spotul publicitar al unei b�nci care garanteaz� nu stiu ce linie de credite pentu IMM-uri cu… doi cai frumosi. At�t de mare este criza, inclusiv �n publicitate, �nc�t solutiile vin de unde nu te astepti. De la un tigan ungur at�t de tolomac, �nc�t nu cunoaste sensul cuv�ntului „�ntrebare”. Si, dac� acesta este modelul, la ce „r�spunsuri” s� ne astept�m?! P�i… la doi cai frumosi.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Romeo Cretu — Wed, 08 Apr 2009 22:05:38 +0000

Se ia partidul X, cu liderul Y si cu un num�r, Z, de membri. X nu face mare… br�nz� la alegeri, �n ciuda lui Y, care pl�teste facturi, face case, pentru c�tiva sinistrati, de care statul rom�n a uitat, si biserici, pentru restul sinistratilor. X, la r�ndul lui, e alc�tuit din resturi. Indezirabili proveniti din alte partide, candidati de profesie, vesnici poftitori de functii sau oameni „noi” (a se citi „care nu au mai f�cut politic�”), plus un num�r mare de traseisti de vocatie, toti s-au str�ns �n acest partid, f�c�nd din Z �n cel mai bun caz o adun�tur�. F�r� cap, f�r� coad�, dar cu multe picioare. Asta e turma lui Y. Dar Y, al c�rui discurs depinde direct de presiunea din pneurile masinii de juma’ de milion de euro sau de num�rul camerelor de televiziune str�nse la palat, are un mic defect: vorbeste prea mult. Si, de regul�, cam prost. Cunosc�torii/conspiratorii zic, de altfel, c� acesta este motivul pentru care va Paste Fericit! �n arestul cu at�ta amabilitate pus la dispozitie de politisti… Nu stiu, nu m� bag. Evident, Y – si orice alt cet�tean �n locul lui – este �n stare s� fac� orice pentru a iesi din arest. Chiar s� semneze adeziune la partidul Q. Putea face o sut� de alte lucruri mai inteligente, dar… de ce, dac� poti face o t�mpenie mai mare dec�t tot partidul �n care ai b�gat, p�n� la ultimele alegeri, un sac de bani!?! Dac� p�n� acum a str�lucit prin inedit, aceast� ultim� miscare a lui Y str�luceste prin… prostie! Culmea, noul membru Q tot �n arest va sta! �nregimentarea lui �n partidul Q nu schimb� datele problemei si nu rezolv� nimic. Gata cu ecuatia cu trei, pardon, patru cvasinecunoscute. Cititorul stie, �nc� din primele r�nduri, c� am vorbit, �n ordine, despre PNG-CD, Gigi Becali si activul de partid (X, Y, respectiv Z), prin Q indic�nd PRM-ul lui Vadim Tudor. �n aproape dou� decenii de democratie, nici un lider de partid nu s-a �nscris �ntr-un alt partid. Iat� c�, �n felul lui trunchiat, Gigi Becali reuseste s� scrie pagina lui de istorie. Asa de mare s� fie disperarea miliardarului? Este evident faptul c� Gigi nu s-a l�sat momit de locul doi pe lista pentru alegerile europarlamentare pe care i l-a promis Vadim. �n PNG-CD putea fi primul. �n acest caz, singura explicatie este speranta c� noul aliat, Tribunul, va reusi s� fac� suficient de mult� „g�l�gie” pentru a-l scoate din arest. Este un pret mult prea mare, pl�tit mult prea repede, pentru c�, oric�t de mult t�r�boi ar face Vadim, justitia tot �n IN-DE-PEN-DEN-T� va poza. Indiscutabil, miscarea lui Vadim este genial� si c�stig�- toare �n orice viitor posibil. C�ti iepuri a �mpuscat Tribunul?! P�i, s� num�r�m: 1) prin decapitarea PNG-ului, PRM-ul �si poate asigura supravietuirea pe scena politic�, fapt care conduce la 2) rec�stigarea electoratului traditional al PRMului, rupt odat� cu aparitia PNG-ului 3) cel mai probabil, Gigi Becali se va retrage de pe lista pentru Parlamentul European, l�s�nd numai peremisti pe locurile eligibile 3 bis) c� veni vorba, calculele lui Vadim nu sunt deloc gresite c�nd vorbeste despre un 7% �n dreptul PRM-ului (procentele lui, la care se adaug� cele ale PNG-ului) si 4) chiar dac� Becali nu se va retrage din cursa pentru Parlamentul European, lista PRM-ului va beneficia at�t de un puternic vector de imagine – �nsusi „martirul” (sau martirizatul) Gigi Becali -, c�t si de banii acestuia. Suficient, deocamdat�, pentru a trage o concluzie cu privire la sclipirea de geniu a lui Vadim. Din arest, Becali salveaz� de la disparitie un partid �ntreg, PRM-ul, dar �si omoar� propria formatiune. Nu este nici pe departe un sacrificiu at�t de mare, cu at�t mai mult cu c�t PNG-ul este, de la alegerile parlamentare, �n moarte clinic�. �n plus, prin �nscrierea �n PRM, Becali stinge conflictul traditional dintre el si Vadim si unific�, deocamdat� formal, electoratul nationalist. Este, de altfel, tot ce a urm�rit Tribunul s� obtin�. Acum, concluziile. Vadim a folosit cu luciditate disperarea miliardarului din Pipera. Cu putin noroc, se va folosi si de banii acestuia, �n campania ce st� s� �nceap�. La suprafat�, lacrimi si compasiune, dedesubt, calcul politic si precizie matematic�. Un plan simplu si foarte inteligent, care demonstreaz� �nc� o dat� c�t de curv� poate fi politica. Si, judec�nd strict din punctul de vedere al actiunii lui Gigi, c�t de t�mpit�.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

La noi, Batman ar face puscarie!

Romeo Cretu — Sun, 05 Apr 2009 23:35:51 +0000

Gigi Becali a fost arestat preventiv pe motiv c�, ocolind institutiile statului, si-a f�cut singur dreptate. Niste r�uf�c�tori i-au furat masina iar el, �n loc s� anunte politia, si-a pus body-guarzii s�-i prind� pe hoti. Asta s-a si �nt�mplat, dar �ntr-un timp infinit mai scurt dec�t dac� Becali s-ar fi adresat autorit�tilor. Dac� nici asta nu e atitudine de vigilante… Pentru necunosc�tori, termenul de mai sus desemneaz� justitiarul: cel care �nf�ptuieste singur actul de dreptate, ignor�nd autoritatea sau, �n cel mai bun caz, �n paralel cu aceasta. �n orice spatiu cultural (mai putin �n al nostru, din c�te se vede), eroul care face singur dreptate are r�d�cini profunde. Pentru cinematografie, atitudinea „vigilante” este o tem� cult, din start aduc�toare de box office. Personaje ca Batman, Superman, Spiderman, Punisher, Iron Man, Zorro etc. �si au foarte bine stabilit locul �n spatiul social, fiind recunoscuti ca arhetipuri si asumati, cu exceptii minore, ca fiind necesari. Evident, filmul trebuie s� complice putin lucrurile la capitolul „geneza” justitiarului. La nasterea oric�rui vigilante care se respect� contribuie o catastrof� familial� (sotia si copilul/copiii sunt omor�ti cu sadism) sau, mai rar, o amenintare global�, care vizeaz� chiar existenta umanit�tii. Pentru supereroul femeie (Catwoman, ca s� dau singurul exemplu pe care �l am acum �n minte), geneza este la fel de conflictual�, dar, de foarte multe ori, implic� o traum� de natur� sexual�. �n orice caz, premisa de la care de regul� se pleac� este c� autoritatea nu poate rezolva singur� o problem� aparut�, ceea ce face ca eroul salvator s� se creeze din aproape nimic. Iar putin�tatea „ingredientelor” care stau la baza aparitiei lui demonstreaz� c� eroul �n cauz�, justitiarul, este un produs pur al societ�tii, sum� a virtutilor si moralei �mp�rt�site de cet�tenii cinstiti. Revenind la Gigi Becali, acesta se �ncrie si nu se �nscrie �n tiparul justitiarului modern. Indiscutabil, si-a f�cut singur dreptate – actiune pe care legea (nu numai cea rom�n�) o condamn�. Dar legea pare s�-i judece cu alt� m�sur� pe presupusii hoti (unii dintre ei cu antecedente criminale extrem de periculoase). Un alt paradox face ca legea s� nu-i judece pentru infractiunea pe care, implicit, au recunoscut-o. Astfel se si explic� uriasul val de simpatie la adresa lui Becali, prin compararea actiunilor celor dou� p�rti. Gigi si-a f�cut dreptate si a p�tit-o, �n timp ce presupusii hoti colaboreaz� cu autorit�tile la anchet�. La noi, Superman nu ar plonja ca �n piscin� printre blocurile din Rom�nia pentru a salva o domnisoric� �nghesuit� de golani �ntr-o scar� de bloc. Ar fi retinut, dus la sectie iar un judec�tor l-ar condamna pentru mai multe multe infractiuni, �ntre care si survolarea f�r� drept a spatiului aerian. Si Batman ar face pusc�rie f�r� drept de eliberare conditionat�. Zorro ar primi �ntre trei si cinci ani iar Iron Man… f�r� num�r. Si, pentru c� toti sunt purt�tori f�r� drept de arme letale… Nasol de supereroi �ntr-o tar� �n care Gigi Becali tinde s� devin� erou. Dac� mai esti si credincios si „formator de opinie”, cu at�t mai r�u!

The post La noi, Batman ar face puscarie! first appeared on Monitorul de Vaslui.

Meserii de criza

Romeo Cretu — Sat, 31 Jan 2009 00:05:23 +0000

�n traditionalul nomenclator al meseriilor, cel putin una nou� ar trebui s�-si fac� urgent loc: meseria de somer. Dar, desi privilegiat (stai degeaba si statul �ti d� bani), statutul de somer nu este at�t de usor de dob�ndit. Din c�te am �nteles, trebuie s�-i dovedesti cuiva (care obligatoriu nu te crede) c� ti-ai c�utat loc de munc�, dar c� nu ai g�sit. Ei bine, acel cineva pune repede m�na pe-o list� si �ti spune: „Mai avem 48 de posturi de confectioner. Nu v� intereseaz�?”. Nu m� intereseaz�. Dec�t confec- tioner, mai bine nimic. Dar nimic esti, deja… Revenind la greut�tile dob�ndirii statului de somer, or mai fi si hopuri de trecut, dar nu st�m acum s� despic�m firul �n patru. Ce trebuie retinut este c�, �ntr-o tar� a somerilor, nu mai este deloc usor s� ajungi somer. Ce spuneti de meseria de boem? Exista, odat�, dar acum ar trebui redimensionat�. Parc� zilele nu mai trec la fel de usor ca �nainte, cu burta umflat� de bere si cu poezii proaste �n cap. Boemul de criz� va fi la fel de prost �mbr�cat, la fel de neglijent, la fel de ap�sat de metafizici bizare, dar va fi, vorba lui Iliescu, mai bine ancorat �n „meandrele concretului”. C�t de ciudat este un boem care stie cursul leu-euro?! Foarte ciudat, v� spun eu. Pentru un boem de vit� veche, criza omoar� singurul mijloc de existent�: protectia (sau �ntelegerea, sau toleranta) prietenilor. P�n� la urm�, nu refuz s�-i dau o bere unui care nu face nimic, dar refuz categoric s�-i dau berea dac� nu o face cu talent. Si talent nu prea mai este… Da’ de meseria de datornic ce spuneti? Ai rate – obligatoriu, suma ratelor va fi mai mare dec�t veniturile – si �ncerci s� le pl�testi. Cum din calculele initiale s-a ales praful, cel putin o rat� pe lun� va r�m�ne nepl�tit�. Banca nu te crede, familia nu te crede, nimeni nu te crede c� nu mai ai de unde. NU MAI AI! Pentru un datornic de profesie, stingerea unui debit – tinta final� a oric�rui debitor traditional – echivaleaz� cu sinuciderea. Iat� alt� culme a crizei: s� nu mai ai nici m�car o rat� am�r�t�! �ntr-un fel sau altul, meseria de „ratat” o avem toti. Dac� puteam face mai mult si nu am f�cut, suntem ratati. Vesnicul conflict dintre dorint� si putint� este un alt palier al rat�rii. Dar niciodat� nu rat�m obiective mari, a c�ror �mplinire dureaz� o viat�; ne rat�m din aproape �n aproape, pe termen scurt. �n sf�rsit, am identificat ceva la care suntem buni! Perferctionisti chiar. Mergi pe strad� si te �nt�lnesti cu un cunoscut. „Ce faci?”, te �ntreab� el. „Bine”, �i r�spunzi. Este un reflex. Elegant c�t trebuie, misterios c�t trebuie. Cu c�teva luni �n urm�, auzeai „bine” – „bine” – „bine” de c�teva zeci de ori pe zi. Era „scuza” care te ferea de detalii, la vremea aceea inutile. Toat� lumea f�cea, mai mult sau mai putin, „bine”, asa c� un „bine” si at�t era suficient, cum la fel de suficient era glumetul „nu-ti spun”. Acum, �l auzim tot mai rar. „Bine” a fost �nlocuit de explicatii: fac asta sau aia, m� duc la banc� sau vin de la banc� etc. Pe timp de criz�, nimeni nu mai face bine. De fapt, ast�zi, un om care face bine este suspect.

The post Meserii de criza first appeared on Monitorul de Vaslui.

Romeo Cretu — Sun, 25 Jan 2009 23:15:05 +0000

Bebelus cu piciorul fracturat, �ntr-un spital din Galati, pacient mort �n UPU, la spitalul din Slatina. La acelasi spital, soacra unui sef de sectie st� internat� de patru ani. Pe banii statului. Stirile televiziunilor s-au transformat, de c�teva zile, �n miniseriale horror. „Moartea domnului L�z�rescu” a iesit din cinematografe si a intrat �n televizoare. Breaking news! Dac� pe ecran scrie asta, cu sigurant� s-a mai �nt�mplat ceva �n vreun spital din tar�. Peste tot, ministrul S�n�t�tii vine imediat si face cur�tenie: destituie, desface contracte de munc� sau taie din salarii. Ion Bazac ajunge at�t de repede la fata locului, �nc�t pare multiplicat: un Bazac la Galati, unul la Slatina. Asistentele sanctionate amenint� cu judecata; sindicatele se activeaz� si contest� deciziile radicale ale ministrului. Presa g�seste repede dedesubturi: medicul cutare a mai fost acuzat de malpraxis. Acolo s-a mai �nt�mplat, acum doi ani si ceva, un caz similar etc. Nici Colegiul Medicilor nu st� degeaba: face anchete peste anchete – paralele, �ncrucisate sau �n unghi de 90 de grade cu anchetele Ministerului. S�n�tatea rom�neasc� a luat foc. Primii atinsi de zelul justitiar al ministrului Bazac sunt directorii de spitale, sefii de sectie si asistentele sefe. P�n� la un punct, e normal s� fie asa: sefii trag pentru greselile subordonatilor. „Asumarea responsabilit�tii” – parc� asa �i spuneau liberalii. Pe de alt� parte, �mi vine greu s� cred c� �ntre toate aceste cazuri nu exist� o relatie subtil�… Este vremea schimb�rii, nu numai pentru sistemul de s�n�tate public� din Rom�nia. „Ai lor”, ai liberalilor, trebuie s� plece. Trebuie s� vin� „ai nostri”: ori pesedisti, ori democrat-liberali. Cum zice algoritmul, asa s� fie! Ministrul Berceanu, de la Transporturi, a fost mai sincer, desi mai brutal. Nu s-a mai obosit s� caute pretexte, ci, �n chiar ziua �n care si-a preluat mandatul, a si t�iat c�teva capete din minister sau din directiile subordonate. Oricum �i schimba, asa c�, de ce s� se mai oboseasc� s� descopere cauza care s� �l oblige s� �i schimbe, poate mai t�rziu, dac� poate s� �i dea afar� acum?! Pentru c� e ministru, nu?! Poate s� fac� ce vrea! Nu spun c� asistentele, medicii, directorii implicati �n cazurile de care abund� pline buletinele de stiri nu trebuie s� r�spund�. Asta dac� vor fi g�siti vinovati. Altceva vreau s� subliniez: cazuri similare se �nt�mplau si �nainte. C�ti directori de spitale au fost schimbati, c�ti sefi de sectii au fost destituiti si c�te asistente sau infirmiere si-au pierdut locurile de munc�? Am curaj s� spun c� foarte putini. Timp de patru ani, doar cazurile cu adev�rat grave au fost mediatizate cu furie justitiar�. �n rest, ambulantele tot f�r� personal medical au plecat pe teren, medicii au „h�cuit” tot ce-au prins, de la membre la penisuri, au uitat instrumente sau pansamente �n pacienti, bebelusii tot cu infectii au plecat din spitale etc. Trei sau patru directori, cinci sefi de sectii si probabil vreo zece asistente au pl�tit pentru culpele medicale din ultimii patru ani. Acum, avem at�t de multe capete c�zute sau care stau s� cad�… Nu vat i �ntrebat de ce? Am spus mai sus: cred c�, undeva sus, cineva a ap�sat pe un buton si prigonirea managerilor si sefilor de tot felul a �nceput. Schimbarea are loc, desi sistemul nu functioneaz� nici mai bine, nici mai r�u, dec�t �nainte. Televiziunile si ziarele �si fac treaba, nimic de spus. Dar, f�r� s� stie (ei, nu stiu!), justific� suplimentar decizia (sut� la sut� politic�) a noii puteri: „ai lor” trebuie s� plece! Dac� tot nu avem ce face, m�car s� sper�m c� „ai nostri” nu vor gresi la fel de grav. Mi-e mil� de Ion Bazac. Este sef �ntr-un minister care lucreaz� cu viata si cu moartea oamenilor. Schimb�rile pe care le opereaz� �n sistemul de s�n�tate public� sunt „justificate” cu lacrimile p�rintilor si cu suferinta familiilor. Din punctul de vedere al „materiei prime” folosite, ministrul Berceanu, c� tot l-am dat exemplu, este un fericit: autostr�zile nu ajung �n spital cu picioarele rupte. Pentru asta, trebuie ca mai �nt�i s� se nasc�.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Dreptul de a ni se lua

Romeo Cretu — Sun, 18 Jan 2009 22:00:13 +0000

Se spune c�, dac� torni o pic�tur� de ap� �ntr-un butoi de rahat, rezult� un butoi de rahat. Dac� torni o pic�tur� de rahat �ntr-un butoi de ap�, tot un butoi de rahat rezult�. Asa este. Ordonanta 230/2008, care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat, este o astfel de pic�tur�. Evident, pentru premierul Emil Boc, ordonanta este o pic�tur� de ap�, turnat� �n „butoiul de rahat” celor care beneficiaz� si de pensie, si de un salariu pl�tit de la buget. Pentru cei pusi s� aleag�, compozitia „pic�turii” este evident�. Ce rahat! Totusi, ce uit� Boc, atunci c�nd motiveaz� – cam patetic, pentru gustul meu (tineti minte: „abuzul”, „risipa”, „dispretul pentru banul public” etc.) – necesitatea introducerii acestei ordonante? P�i, uit� (sau se face c� nu vede) un aspect esential: �n timp ce taie cu briceagul din veniturile c�torva mii de pensionari m�car bogati, dac� nu foarte bogati, taie cu barda �n veniturile marii majorit�ti a „incompatibililor”, pentru care cumulul pensiei cu salariul este at�t de putin, dar �nseamn� at�t de mult. Pentru cei c�tiva, ale c�ror salarii si pensii cumulate se ridic� la c�teva sute de milioane, ordonanta pare c� face dreptate. Este un „act de justitie”, ca s� intru �n locul comun al discursului guvernamental. Pentru ceilalti… ei bine, pentru ceilalti nu mai exist� nici o justificare. Ce situatie de… rahat! Avocatul Poporului a identificat foarte repede deficientele unui asemenea act normativ. Iat�, foarte pe scurt, de ce a contestat Avocatul Poporului Ordonanta 230. Un prim motiv este retroactivitatea actului normativ. Evident, nic�ieri �n lume un act normativ nu poate produce efecte anterior datei adopt�rii lui. Pentru un jurist „de talie” ca Emil Boc, sc�parea aceasta este inacceptabil�. Avocatul Poporului a mai ar�tat, �n contestatia pe care a formulat-o, c� ordonanta „�ncalc� drepturi fundamentale stabilite prin Constitutie, �ntre care dreptul la munc�, dreptul la pensie si ar putea desfiinta un drept c�stigat”. C�te ceva �n acest sens, continu� Avocatul Poporului, are de spus si Constitutia: „ordonantele de urgent� nu pot afecta drepturile, libert�tile si �ndatoririle prev�zute de Constitutie” (art. 115 alin. 6). Desigur, Boc stie aceste lucruri, dar asta nu-l �mpiedic� s-o tin� pe-a lui. Dar asta nu e totul. Ordonanta contravine si prevederilor „Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale”, si prevederilor „Declaratiei Universale a Drepturilor Omului”, dar si prevederilor altor zeci de pacte si tratate la care Rom�nia este parte. Si, conchide acest extrem de impartial Avocat al Poporului, „(…) dreptul la munc� al unei persoane nu poate forma obiectul vreunei �ngr�diri sau limit�ri, fiecare persoan� fiind liber� s� munceasc� �n m�sura posibilit�tilor sale fizice si intelectuale, pe care doar singur� le poate aprecia. Prin urmare, dreptul la munc� si dreptul la pensie, fiind prev�zute �n Constitutie, intr� �n categoria drepturilor fundamentale, care nu pot fi afectate prin adoptarea ordonantelor de urgent�”. Nota 10, domnule Avocat! Fiind ceea ce „dup� blocuri” s-ar numi un „jurist de jurist”, Avocatul Poporului mai ajunge la o concluzie, cit�nd din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului: „Interdictia de a cumula pensia cu salariul echivaleaz� practic cu o expropriere”, si o leag�, imediat, de art. 44 din Constitutie (nimeni nu poate fi expropriat dec�t pentru o cauz� de utilitate public�, stabilit� potrivit legii, cu dreapt� si prealabil� desp�gubire). V� reamintesc, vorbim de un drept c�stigat, pe cale s� fie desfiintat. „Motivatia dat� de Guvern pentru adoptarea ordonantei de urgent�, �n sensul c� actuala situatie financiar� reclam� constr�ngeri de ordin bugetar, o reducere a cheltuielilor publice de personal, nu poate justifica �nc�lcarea dispozitiilor constitu- tionale mentionate. Emiterea acestei ordonante, prin nerespectarea evident� a dispozitiilor constitutionale, ar prejudicia segmente mari de populatie si ar pune �n real pericol buna functionare a multor institutii si structuri statale”, se arat� �n finalul documentului. Dac� asa este sau nu, cu sigurant� Emil Boc stie mai bine dec�t noi. Eu nu am f�cut dec�t s� citez din argumentat ia Avocatului Poporului – care este ireprosabil�. De altfel, Curtea Constitutional� i-a dat dreptate acestuia, fapt care, totusi, nu-l �mpiedic� pe Boc s� persiste �n a-si promova ordonanta. Nici PDL-ul, partidul condus de Emil Boc, nici PSD-ul, partenerul de guvernare, nu au avut �n ofertele lor electorale aceste „t�ieri de la portie”. Ba, dimpotriv�, au promis salarii si pensii mai mari, locuri de munc� mai multe. Promisiunile nu au inclus termeni ca „alegere”, „t�iere”, „diminuare” etc. Dar, o s� spuneti, a venit criza si… Asa o fi. Asta, de fapt, este explicatia oficial�: nu sunt bani. Nu mai este de unde lua pentru a da. Si, dac� nu mai este, de ce nu am introduce �n Constitutie, c� tot am f�cut trimitere la Legea fundamental�, pe l�ng� dreptul de a alege si de a fi ales, si dreptul de a ni se lua?

The post Dreptul de a ni se lua first appeared on Monitorul de Vaslui.

Criza crizei

Romeo Cretu — Fri, 16 Jan 2009 23:30:51 +0000

Nu stiu altii cum sunt… ha!, recunoasteti, ati crezut c� plagiez din Creang�. N-am s-o fac. De fapt, vreau s� mai scriu c�teva r�nduri despre… criz�. Tot despre criz�. E criz� �n fiecare zi si deja ne-am obisnuit cu asta. �nclin s� cred c� noi ne-am obisnui repede si cu pr�busirea unui avion, �n fiecare zi, �n centrul Vasluiului. Asa suntem noi: greu impresionabili si imuni la catastrofe. Parc� prea repede a intrat criza �n constiintele rom�nilor: �n loc s� fie exceptia, a devenit regula. Zilele trecute, am avut o revelatie. La noi, adev�rata criz� a �nceput dup� alegeri. P�n� pe 30 noiembrie, nici un politician nu f�cea trimitere la… criz� (enervant cuv�nt – nu-mi vine �n minte nici un sinonim, asa c� o s� suportati, �n acest colt de pagin�, o interminabil� repetitie: criz�-criz�-criz�-criz�…). Dar, cum �nainte de 30 noiembrie, mai toti politicienii �n drept s� vorbeasc� despre criz� erau candidati, absenta subiectului din discursuri este explicabil�. Si logic�. Doar nu o s� vin� nimeni s� spun�: „Votati-m�, da’ s� stiti c� e criz� si n-o s� putem face nici �n urm�torii patru ani nici un kilometru de autostrad�”. L-as aplauda pentru sinceritate, dar nu l-as vota din r�utate. Nici eu nu as putea face nici un metru de autostrad�, asa c�, de ce s�- i asigur lui un salariu?! �mi mentin ideea: dac� am vorbi mai putin despre criz�, criza s-ar atenua. Poate, cine stie, chiar ar disp�rea. Pentru c�, prima dat�, criza a atacat mentalitatea rom�nului, abia apoi buzunarul. Am tipat �nainte s� ne doar�. Teatru radiofonic. Pe unii, criza �i bucur�. Este un fel de revans� colectiv� �mpotriva capitalismului nemilos. Nostalgicii trop�ie si �l invoc� pe Ceausescu, iar invidiosii se roag� pentru falimentul aproapelui. Pentru un astfel de rom�n, care tr�ieste la bloc, la etajul doi, s� spunem, criza ar trebui s� fie o teav� spart� la trei, dar care s�-l inunde pe vecinul de la unu. Pe el s�-l ocoleasc�. Si, de fapt, asa se si �nt�mpl�. Cel putin deocamdat�, criza „omoar�” selectiv, pe categorii. S-ar spune c� are o metod� de operare. Este un genocid economic si social structurat pe capitole: ast�zi, speriem b�ncile. M�ine, busim zdrav�n domeniul constructiilor civile. Iert�m autostr�zile, c�, am zis deja, nu avem. Am vorbit, ieri, si despre un alt fel de criz�. Criza de inteligent�. Si ideile au obosit, parc�. Ale noastre, evident. Adunate �n alte creiere, toate ideile bune din lume lucreaz� �n beneficiul str�inilor. Poate vor descoperi, la un moment-dat, nemtii, japonezii sau americanii, dac� nu chinezii, reteta care s� �i scoat� din criz�. Un „hocus-pocus” at�t de simplu, �nc�t s� rivalizeze cu roata. Dar, ce folos?! Rom�nii o vor prelua cu o �nt�rziere suficient de mare �nc�t s�-i dea prilejul (crizei) s� ne termine. Pentru c� nou� ne place, repet, criza. Justific� de ce nu se poate face nimic din ce s-a promis – scriam �n alt� parte (asta ca s� nu m� acuze nimeni c-as fi vreun pui de plagiator, sic!). Paradoxal, dar criza e bun� – e un fel de necrofag, care cur�t� natura de lesuri. Treptat, vor disp�rea falsii �mbog�titi, biznisurile �ntemeiate pe specul� si intermediere etc. Nu m� pricep cine stie ce la economie, dar cred c�, dac� va r�m�ne ceva �n picioare dup� „primul val”, acel ceva va disp�rea foarte greu. Din acest punct de vedere, p�cat ar fi s� se termine prea repede criza! La c�ti tepari avem… un an, doi, m� rog s� nu intre, Doamne fereste, criza �n criz�!

The post Criza crizei first appeared on Monitorul de Vaslui.

Si cica nu-i buna criza!

Romeo Cretu — Mon, 05 Jan 2009 23:20:12 +0000

�nainte vreme, c�nd rosteai cuv�ntul „criz�”, te refereai fie la vreun bolnav care a f�cut vreun episod, fie – mai bine parc� – la aventurile specifice schimb�rilor de… prefix. Or mai fi si alte trimiteri contextuale, la o criz� sau alta, dar, �n orice caz, impactul termenului era minor: am, ai, a, am, ati sau au avut o criz�. Nimic senzational. Toat� lumea are. De c�teva luni �ns�, treaba s-a schimbat radical: criza este peste tot: o descoperi ascuns� �n portofel, printre facturi si carduri, o g�sesti �n preturi, �n farfurie, �n dulap. O g�sesti la piat� – de fapt, criza face piata �mpreun� cu noi, ca �ntro reclam� tembel�, �n care un personaj verde si enervant, pe care �l cheam� „dob�nd�”, se tine scai de tine – criz� g�sesti si la raionul de chiloti, dac� stati s� v� g�nditi bine… Vrei s� bei o bere cu b�ietii? Mai g�ndeste-te si, �n orice caz, vezi si ce-are nevast�-ta de spus. „E criz�”, „din cauza crizei”. De c�te ori pe zi auziti asta? �n ceea ce m� priveste, dac� trece o zi f�r� s� citesc sau s� aud ceva legat de criz�, m� cuprinde nelinistea. Pe cuv�nt. Am fost �nv�tati – parc� prea repede pentru capacitatea noastr� de a asimila notiuni si comportamente noi – c�, orice-am face, nu vom putea sc�pa de criz� si de efectele ei. Mai mult, criza ne va afecta profund viata, o va da peste cap (desi noi, incredulii, brav�m: ia d�-o-n m�-sa de criz�, chiar nu mai pot s�-mi iau o portocal� de r�ul ei?!). �n plus, criza rom�nilor e mai sever� dec�t a str�inilor. Dac� americanii si japonezii au criz�, noi ar trebui s� avem crize de criz�. Cum era proverbul?! „La omul s�rac nici criza nu trage”. Parc�. Ei bine, la noi nu se aplic�. E criz�. Iar criza noastr� e un virus imun la orice tratament. Dar toate acestea le stim, deja, foarte bine. Dintr-un anumit punct de vedere, tr�im �n plin „sindrom Stockholm”, rolul abuzatorului fiind jucat, evident, de criz�. Am ajuns s� o cunoastem foarte bine, s� ne identific�m cu ea si chiar s� o �ndr�gim. At�t de bine ne-a fost inoculat� criza �n creiere, �nc�t am ajuns la perfectie s� �i cunoastem mecanismele: stim c�nd si cum se manifest�. „De ce”… ei bine, la �ntrebarea asta s� r�spund� americanii, c� ei au inventat-o. Dac� n-as fi convins c�, �n linii mari, suntem incapabili s� creem noi o criz�, as spune c� noi �nsine suntem criza. Dintr-un anumit punct de vedere, teza se verific� singur�. Dar totusi criza este un „ceva” exterior nou�. Am primit-o, anul trecut, ca �n filme: cineva a sunat la us� si a fugit. Am deschis usa si, pe pres, �ntr-un cosulet cu fundit� (de fapt f�r� fundit�)… criza! Luati-o, cresteti-o, faceti ce vreti cu ea! Dac� nu o luati �n cas�, zbiar� toat� noaptea. De murit de frig oricum nu moare! Pentru politicieni, criza este „alfa si omega”: cu ea �ncep si se termin� toate discursurile. Dac� se scumpeste ceva, criza e de vin�; dac� nu se m�resc salariile si pensiile, v-ati prins, tot criza si-a b�gat coada! Politicieni, economisti mai mari sau mai mici, finantisti si bancheri, toti explic� global sau �n detaliu criza. La explicatii, din (ne)fericire, �nc� nu e criz�. Nici la cuvinte, pentru c�, dac� ati observat, de c�nd cu criza asta, politicienii parc� vorbesc mai mult. Pentru ei, criza este o gum� mestecat� prea mult: ar arunca-o, dar prea s-au obisnuit s� aib� mereu ceva �n gur�… �n fine, m� �ntreb despre ce-ar fi vorbit dac� nu era criz�. Pentru un politician orientat, recesiunea este aur curat. Justific� si de ce nu ni se d� ce ni s-a promis, si de ce ni se ia din ce mai aveam. Uitati promisiunile din campanie, desi, dac� �mi amintesc eu bine, criz� era si �n campania electoral�… Si cum s� nu iubeasc� politicianul criza? �n primul r�nd, nu este creatia lui: a primit-o de-a gata „de-afar�”, f�r� s-o cear�. Deci, nu poate fi tras la r�spundere pentru existenta ei. �n al doilea r�nd, cu c�t criza e mai a dracului, cu at�t mai important� este misiunea politicianului pl�tit s� o combat�. �n concluzie, criza e bun�. Pentru o natie pesimist�, diabetic� si hipertensiv�, meniurile „de criz�”, adic� pline de buruieni, vor face minuni. Pentru clasa politic�, recesiunea va fi (m�car �n teorie) motorul unei necesare schimb�ri de discurs si de atitudine. �n aceste conditii, chiar nu �mi explic de ce o tot �njur� lumea.

The post Si cica nu-i buna criza! first appeared on Monitorul de Vaslui.