Subvențiile agricole ale Uniunii Europene au contribuit la scumpirea fructelor și legumelor, îngreunând accesul populației la o alimentație sănătoasă, arată un raport al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Potrivit raportului anual State of Food Security and Nutrition, publicat marți de FAO, costul unei alimentații sănătoase în Europa a crescut cu 36% în perioada 2021–2025.
Deși inflația – alimentată de pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și, cel mai probabil, în curând și de criza din Orientul Mijlociu – a dus la creșterea prețurilor alimentelor în general, raportul susține că și deciziile politice au avut un rol important.
Potrivit FAO, autoritățile au direcționat cea mai mare parte a subvențiilor către culturile bogate în amidon, precum cerealele, și către sectorul cărnii, ceea ce a făcut ca producția de legume, fructe și leguminoase să fie disproporționat de costisitoare.
Acest lucru echivalează cu o „taxare indirectă”, spune David Laborde, unul dintre autorii raportului și director al departamentului de economie agroalimentară din cadrul FAO.
Printre factorii responsabili se numără și subvențiile directe acordate fermierilor prin Politica Agricolă Comună (PAC), sistem prin care Uniunea Europeană sprijină agricultura încă din anii 1960. PAC reprezintă unul dintre cele mai mari programe de finanțare ale Uniunii Europene.
Totuși, potrivit lui Laborde, un impact și mai mare asupra accesibilității alimentelor sănătoase l-a avut lipsa investițiilor în cercetare, care ar fi putut reduce costurile de producție pentru fructe și legume – culturi care necesită multă muncă manuală.
„Acest lucru a crescut productivitatea în unele sectoare. Dar nu am făcut nimic pentru leguminoase, precum mazărea și fasolea”, a declarat Laborde pentru POLITICO.
O masă sănătoasă costă tot mai mult pentru europeni
Pentru cetățeanul european obișnuit, acest lucru înseamnă că prețul unei mese zilnice care îndeplinește cerințele minime ale unei alimentații sănătoase – adică un echilibru corect de nutrienți, calorii și diversitate – a crescut cu 1 dolar între 2021 și 2025, ajungând la 3,97 dolari.
Potrivit raportului FAO, această creștere este peste media mondială, care a fost de 25%.
În costul unei mese sănătoase, legumele, fructele și leguminoasele reprezintă aproape 60% din prețul total, în timp ce culturile bogate în amidon, precum grâul sau orezul, reprezintă doar 13%.
Cu toate acestea, la nivel mondial, cea mai mare parte a subvențiilor agricole continuă să fie direcționată către cereale, zahăr, produse lactate, carne de vită și culturi oleaginoase destinate hranei animalelor.
80% din sprijinul agricol ajunge la sectorul zootehnic sau la furaje
Un studiu publicat în revista Nature estimează că 80% din sprijinul acordat fermierilor din Uniunea Europeană ajunge direct către sectorul zootehnic sau către culturile destinate furajelor.
Potrivit lui Laborde, sistemul european de subvenții acordate pe hectar a făcut ca producția de legume pentru consumul uman să fie mai puțin atractivă pentru fermieri decât alte tipuri de culturi.
Pe lângă redistribuirea subvențiilor către producția de fructe și legume, FAO recomandă ca statele europene să investească mai mult în inovare, pentru a reduce costurile ridicate ale muncii necesare cultivării legumelor.
Alte recomandări vizează reducerea risipei alimentare, sprijinirea fermierilor prin facilitarea accesului la inputuri precum îngrășămintele și creșterea transparenței în formarea prețurilor.
Ce schimbări pregătește Uniunea Europeană
Comisia Europeană a publicat recent Planul de acțiune pentru proteine, care urmărește în principal reducerea dependenței Europei de importurile de furaje, dar își propune și stimularea producției de leguminoase destinate consumului uman.
Totuși, finanțarea consistentă va depinde de următoarea mare dezbatere europeană, care va domina agenda în acest an și, cel mai probabil, și în anii următori: viitoarea Politică Agricolă Comună pentru perioada 2028-2034.
Pe măsură ce instituțiile europene se pregătesc pentru negocieri intense în această toamnă, Laborde consideră că decidenții trebuie să renunțe la soluțiile tradiționale și să adopte politici mai inovatoare.
„Există un puternic efect al moștenirii trecutului”, a precizat el. Pentru fermierii care cultivă cereale și plante destinate furajelor există deja lanțuri de aprovizionare bine dezvoltate și cumpărători siguri.
„Europa și-a conceput subvențiile agricole din motive istorice, foarte diferite de obiectivul actual de a asigura cantități mari de fructe și legume pentru populație”, a adăugat Laborde.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze raportul FAO. Totuși, într-un punct de vedere transmis în scris, un purtător de cuvânt al instituției a subliniat că UE nu intenționează să decidă ce ar trebui să mănânce cetățenii.
Referitor la Planul de acțiune pentru proteine, Comisia a precizat că acesta include măsuri orientate către consumatori, precum etichetarea originii produselor, utilizarea criteriilor de sustenabilitate în achizițiile publice și campanii de informare privind beneficiile consumului de leguminoase.
