Cascada de initiative legislative controversate de modificare a numeroase legi, inclusiv a codurilor penale, pune România pe o traiectorie descendentã din punct de vedere social si economic, atrage atentia comunitatea de afaceri reprezentatã de AmCham România (Camera de Comert Americanã în România), AHK (Camera de Comert si Industrie Româno-Germanã), Confederatia Patronalã Concordia si RBL (Romanian Business Leaders).
‘Cascada de initiative legislative controversate, include anumite proiecte legislative care au fost aprobate astãzi (miercuri, 4 iulie 2018, n.r.) in Parlament. Motivarea acestor initiative legislative este fãrã o logicã fundamentatã din punct de vedere economic si social, acestea fiind totodatã in mod evident partizane. Exemple precum cel privind anularea obligatiilor de respectare a guvernantei corporative de cãtre companiile de stat, lasã loc pentru abuzuri, politizarea managementului si lipsa de responsabilitate cu privire la folosirea fondurilor publice. Asistãm in ultimele 18 luni la o mobilizare fãrã precedent a decidentilor in jurul unor teme periferice din punct de vedere al urgentei si importantei pentru Romania si romani, in timp ce prioritãti nationale, precum educatia, sãnãtatea, infrastructura, nu au depãsit stadiul de ‘strategii de sertar’. Desi aceste initiative sunt argumentate la nivel declarativ prin grija fatã de cetãtean, de fapt, acestea adancesc nesiguranta cetãtenilor si neincrederea mediului privat’, se aratã intr-un comunicat. Potrivit comunitãtii de afaceri, ‘insistenta in directia modificãrilor legislatiei penale, in pofida valului de reactii din partea societãtii si a avertismentelor partenerilor internationali, creeazã un climat de neincredere care afecteazã obiectivele asumate ale Romaniei: sã fie un partener de incredere al NATO si UE, sã adere la OECD si sã creeze bunãstare cetãtenilor sãi’. ‘Aceste mãsuri si modul in care ele sunt adoptate in mod unilateral erodeazã credibilitatea Romaniei, scad apetitul pentru investitii, cresc costurile pentru imprumuturile din sectoarele public si privat si, nu in ultimul rand, pericliteazã stabilitatea macroeconomicã obtinutã cu mult efort. Este nedemn ca, in anul Centenarului sãu, prioritãtile agendei publice si legislative ale Romaniei sã fie dominate de subiecte care pun in pericol prezentul si viitorul sãu si al romanilor’, atentioneazã reprezentantii celor patru entitãti. Miercuri, presedintele Consiliului National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Florin Jianu, a subliniat, la randul sãu, cã modificãrile Codului penal creeazã un dezavantaj major mediului de afaceri prin dezincriminarea neglijentei in serviciu. ‘Legiferarea modificãrilor aduse Codului penal si dezincriminarea neglijentei in serviciu poate aduce prejudicii majore mediului de afaceri tinand cont cã statul este cel mai mare contractor in economie. Nu intelegem de ce definirea abuzului in serviciu face referire doar la obtinerea de foloase pentru un functionar public pentru sine si pentru rude de panã la gradul doi. Problema noastrã cea mai importantã nu este neapãrat obtinerea unui folos, ci pur si simplu crearea unui dezavantaj. Pentru cã abuzul in serviciu poate insemna crearea unui dezavantaj pentru un operator economic. În moment in care un functionar public nu oferã o informatie publicã sau refuzã semnarea unui contract, sau angajati ai ANAF decid blocarea contului unei companii, se creeazã un impact negativ asupra mediului economic’, a precizat Florin Jianu. Presedintele Consiliului National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania a subliniat cã operatorul respectiv, din necunoastere sau reaua vointã a unui functionar public, poate ajunge intr-o situatie de faliment care afecteazã salariatii sãi si membrii familiei. Acesta apreciazã cã functiile pe care le are statul, in special cele de control, pot fi grav distorsionate prin redefinirea abuzului in serviciu, ‘intr-un sens sau in altul, prin crearea de avantaje sau de dezavantaje’. Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, miercuri, proiectul privind modificarea Codului penal, cu 167 de voturi ‘pentru’, 97 ”împotrivã” si 19 abtineri. În acest context, presedintele Klaus Iohannis a anuntat cã va contesta la Curtea Constitutionalã atat Codul penal, cat si Codul de procedurã penalã. ‘Despre continutul Codului penal modificat voi avea o prezentare mai lungã atunci cand voi contesta la CCR acest act normativ. De asemenea, este bine de stiut cã si Codul de procedurã penalã, la care m-am referit acum cateva zile, este in pregãtire pentru a fi contestat la CCR. Modificãrile care s-au fãcut in bunã mãsurã sunt fie inutile, fie chiar toxice si dãunãtoare si am de gand sã folosesc toate instrumentele constitutionale pentru a contesta aceste douã acte normative – Codul penal si Codul de procedurã penalã’, a spus Iohannis, la Cotroceni. Iohannis a afirmat cã adoptarea Codului penal este un eveniment de-a dreptul revoltãtor, subliniind cã ceea ce se intamplã reprezintã dictatura majoritãtii.
