Senatorul Gabriela Cretu, presedinta Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul Romniei, a condus delegatia care a participat la Conferinta interparlamentar privind stabilitatea, coordonarea si guvernanta economic n Uniunea European – Semestrul European, desfsurat la Parlamentul European, Bruxelles, n perioada 19 – 20 februarie.
Conferinta din ciclul Semestrul European are loc anual, avand ca teme de dezbatere principalele provocri economice prin care trece Uniunea European si precede lansarea recomandrilor specifice de tar. Temele din acest an s-au axat pe Analiza anual a cresterii, Priorittile politice ale ciclului Semestrului European 2018, viitorul politicii fiscale a UE, Cadrul Financiar Multianual post 2020 si transformarea Mecanismului European de Stabilitate in Fondul Monetar European. n cadrul conferintei, majoritatea participantilor au apreciat starea economic optimist in care se afl UE, concretizat prin crestere economic, scderea somajului, redresarea investitiilor si imbunttirea finantelor publice. Cu toate acestea, reprezentantii parlamentelor nationale au subliniat problemele care persist la nivel european, si anume somajul ridicat in randul tinerilor, migratia intern, insuficienta finantare a educatiei si a cercetrii-dezvoltrii, cresterea decalajului dintre veniturile minime si cele maxime, precum si a decalajelor dintre regiunile europene periferice si cele din centrul si vestul Europei. n acest sens, Gabriela Cretu a atras inc odat atentia asupra faptului c Europa se confrunt cu o problem de diagnosticare prin folosirea unor indicatorii inadecvati care ofer o imagine mai putin realist a societtii si duce la reforme necorespunztoare si la o distributie inechitabil a venitului ctre cetteni. ‘Avem o economie fr frontiere (numit Piata unic si considerat cea mai important realizare a Uniunii), dar indicatori cu granite (indicatori nationali) utilizati pentru elaborarea politicilor si evaluarea rezultatelor implementrii acestora. Indicatorul utilizat in mod obisnuit este Produsul Intern Brut, pe cap de locuitor, la puterea parittii de cumprare; acesta prezint unele inconveniente atat timp cat dorim s reducem decalajele de dezvoltare si, in special, decalajele privind potentialul de dezvoltare. PIBul arat ceea ce se intampl intr-o tar, nu ceea ce rmane in aceast tar. PIB-ul este inseltor si din cauza faptului c se concentreaz asupra prezentului, neglijeaz stocurile de active, adic bogtia unei societti, de care depinde potentialul su de dezvoltare viitoare. Analizand structura veniturilor, vedem o alt realitate ingrijortoare, in ciuda cresterii: convergenta profitului este excelent; in Romania, spre exemplu, este peste 80% din media european, dar venitul gospodriilor, pe de alt parte, este doar undeva la 32%. Asta ne arat c pan acum, in Europa, cresterea a mers intr-o directie gresit, fiind extrem de divergent. Dac adugm si efectul divergent al monedei euro, am putea intelege c inegalittile din interiorul fiecrui stat membru si dintre statele membre, in general, reprezint principalul obiectiv pe care trebuie s-l ating politicile Uniunii Europene si politicile nationale coordonate, asa cum ati subliniat multi dintre dumneavoastr!’, a declarat senatorul roman.
Euro, o moneda comuna, nu unica
Gabriela Cretu a intervenit si in dezbaterea privind Sistemul Monetar European, subliniind c euro nu este inc o moned unic. ‘Avem doar o moned comun intr-o zon cu disparitti mari, actionand ca un burete care absoarbe valoarea adugat de la statele membre mai srace ctre cele mai bogate. Chiar si asa, o moned comun ar putea functiona dac aceste disparitti vor fi reduse aplicand politici coerente de convergent la nivel comunitar. Or, asistm la o schimbare de paradigmde la solidaritate, la responsabilizarea statelor. Or, statele membre au transferat deja sau au partajat competentele de interventie si control, deci avem nevoie de instrumentele europene de interventie adecvate. Instrumentele de solidaritate sunt inc slabe. Mutualizarea riscurilor comune cu care ne confruntm impreun pe piata unic este inc absent. Se promoveaz la nivel european o intelegere foarte limitat a disciplinei, pedepsirea statelor membre, ceea ce submineaz sectorul si serviciile publice; se consider Obiectivele pe Termen Mediu sau criteriile de la Maastricht drept un fel de ‘trebuie s fac’, in afara oricrei discutii. Criza ne-a artat ins c statele care respect aceste criterii, studentii model, departe de a fi protejati, au suferit efectele negative la un nivel nemeritat; colegii din Irlanda sau Spania pot depune mrturie. Altii, mult mai putin atenti la aceste criterii stricte, au fcut fat cu usurint crizei.(…) Balanta de plti, gradul de indatorare privat si structura investitiilor private pot fi indicatori mult mai relevanti pentru obiectivele urmrite.’ n ceea ce priveste Cadrul Financiar Multianual post 2020, negocierile au demarat pe fondul provocrilor cu care se confrunt Uniunea European, respectiv criza migratiei si Brexitul, ceea ce presupune noi prioritti generale privind asigurarea securittii si a aprrii, precum si suplimentarea resurselor proprii a bugetului european. Avand in vedere aceast abordare, Parlamentul European consider necesar o crestere a bugetului la 1,3% din PNN UE-27, la care se adaug instrumentele care se contabilizeaz deasupra plafoanelor. n cadrul dezbaterii din Comisia european de Buget, presedinta Comisiei pentru Afaceri Europene, Gabriela Cretu, a subliniat c ‘Brexitul nu este un motiv pentru tierea fondurilor europene. n ciuda faptului c multi regret faptul c Marea Britanie va prsi Uniunea, acest moment trebuie privit ca o oportunitate de a clarifica ce fel de Europ ne dorim, de a stabili priorittile aferente si de a asigura apoi bugetul necesar pentru atingerea obiectivelor. Dar, in primul rand, trebuie s decidem acea viziune! Adesea, dm impresia c avem deja banii si incercm s vedem cine este cel mai puternic pentru a-i lua, pe modelul cunoscut al noptii cutitelor lungi din Consiliul European. Ceea ce vrem cu adevrat este ca Uniunea European s fie mai bine explicat pentru a se obtin sprijinului democratic. Este necesar o flexibilitate limitat, fr a renunta ins la stabilirea unor cheltuieli prestabilite pentru finantarea politicilor europene. Elaborarea bugetului in baza unui ‘principiu al flexicurittii’ s-ar bucura de un sprijin mai mare. Principiul valorii adugate europene, bineinteles, trebuie mentinut. Principala valoare adugat pentru Uniunea European, aflat sub presiunea tendintelor populismului eurosceptic, este mentinerea sa unit, ca si crearea unui sistem monetar functional, care s nu submineze Uniunea. As dori s subliniez doar cateva functii pe care bugetul european trebuie s le indeplineasc: 1. Finantarea coeziunii intr-o Uniune divizat economic si social; 2. Crearea unei functii de stabilitate macroeconomic la nivel european; 3. Consolidarea functiei de redistribuire pentru a face fat inegalittilor; 4. Reinventarea bunurilor publice europene si alocarea de fonduri pentru acestea.’
