CONTRIBUTIA ARMATEI ROM�NE LA �NF�PTUIREA SI AP�RAREA MARII UNIRI DIN 1918 (II)

– continuare din num�rul trecut – Marele Cartier General al Armatei Romane a ordonat marilor unit�ti si unit�tilor din armata roman� s� se retrag� spre Moldova. La 29 decembrie 1916/10 ianuarie 1917, prin trecerea la ap�rare de ambele p�rti, campania de pe frontul roman s-a oprit, marile unit�ti si unit�tile militare romane retr�gandu-se in ap�rare in poarta Focsanilor. Conform Ordinelor Marelui Cartier General, unit�tile militare din Moldova au inceput reorganizarea, completandu-si efectivele, mijloacele de lupt� si instruirea efectivelor la nivelul noilor cerinte operative si tactice. La data de 3 noiembrie 1916, in baza Ordinului Marelui Cartier General nr. 294 sa infiintat, la Targu Neamt, Batalionul de Van�tori de Munte, folosindu-se efectivele Scolii de Schiori, infiintat� in octombrie 1916. Batalionul Van�tori de Munte s-a transformat, la data de 2 noiembrie 1917, in Regimentul 8 Van�tori de Munte, care a participat la campania militar� din 1919, din Ungaria. Crancenele b�t�lii pentru ap�rarea Dobrogei, Carpatilor, Olteniei si Munteniei, din Campania Militar� a anului 1916, desi au fost desf�surate nefavorabil pentru Romania, au dovedit eroismul ostasilor t�rii, care au ap�rat pas cu pas p�mantul patriei, impresionand si producand admiratie, chiar si in tab�ra advers�. Armata Roman� a pierdut in cancenele lupte din toamna anului 1916 peste 250.000 lupt�tori (morti, r�niti si disp�ruti). �n perioada ianuarie-iunie 1917, Marele Cartier General (sef, generalul Constantin Prezan) ajutat de Misiunea Militar� Francez�, condus� de generalul Matias Henry Berthelot, a luat m�suri de reorganizare a Armatei Romane pe dou� armate: Armata 1-a si Armata a 2-a. Au fost completate efectivele sale care, au crescut la 700.000 de oameni, din care 460.000 constituiau armata de operatii. O atentie deosebit� s-a acordat dot�rii cu mijloace de lupt�. Procesul de instruire s-a desf�surat sub directa conducere a Marelui Cartier General, condus de generalul Constantin Prezan si cu ajutorul substantial al Misiunii Militare Franceze. Deosebit de importante pentru renasterea Armatei Romane au fost implicarea Regelui Ferdinand I, a Parlamentului si a Guvernului Romaniei, care au asigurat m�surile pentru impropriet�rirea lupt�torilor cu p�mant si a particip�rii lor la viata politic� a t�rii. Pe frontul romanesc s-a desf�surat, Campania Militar� din vara anului 1917, cuprinzand trei mari b�t�lii, inscrise in triunghiul mortii si al eroismului, cunoscute si sub denumirea de eroicele b�t�lii de la Portile Moldovei. Prima dintre ele, ofensiva de la M�r�sti, s-a desf�surat in zona depresiunii Z�br�utului si Vrancei (9/22 iulie – 19 iulie / 1 august 1917), de c�tre ostasii Armatei a 2- a Romane (Diviziile 1-a Infanterie Turnu Severin, a 3-a Infanterie Targoviste (din anul 1923, in garnizoana Pitesti), a 6-a Infanterie Focsani, a 8-a Infanterie Infanterie Botosani), comandati de generalul Alexandru Averescu. Ofensiva armatei romane la M�r�sti a fost preg�tit� de c�tre artileria roman�, in zilele de 9 si 10 iulie 1916. Pierderile romanilor in glorioasa b�t�lie a M�r�stilor au fost de 110 ofiteri si 4.782 de soldati (morti, r�niti si disp�ruti). Victoria Armatei a 2-a Romane la M�risti a trezit constiinta lupt�torilor romani pentru ap�rarea patriei si a libert�tii poporului roman. A doua din cele trei b�t�lii, Marea b�t�lie de la M�r�sesti, s-a desf�surat in perioada 24 iulie / 6 august – 19 august / 1 septembrie 1917, in ap�rare, si a fost purtat� de Armata 1-a Roman�, sub comanda generalilor Constantin Christescu si Eremia Grigorescu (de la 30 iulie 1917). Pierderile in b�t�lia de la M�r�sesti, au fost urm�toarele: 27.410 romani, morti, r�niti si disp�ruti (din Diviziile a 13-a Infanterie Ploiesti, a 5-a Infanterie Buz�u, a 9-a Infanterie Constanta, a 10-a Infanterie Tulcea, a 14-a Infanterie Iasi si a 2-a Cavalerie Iasi), 25.650 rusi din Armata a 4-a si a 6-a Rus� si 60.000-65.000 de ostasi germani din Armata a 9-a German�, comandat� de feldmaresalul Mackensen. A treia b�t�lie, cea de la Oituz, s-a desf�surat in perioada 26 iulie / 8 august – 29 august / 8 septembrie 1917, in lupte de ap�rare conduse de generalul Alexandru Averescu. Manevra de inv�luire imaginat� de Comandamentul Puterilor Centrale, in decembrie 1916, prin care se dorea prinderea intr-un cleste a fortelor principale romane si ruse din Carpatii de Curbur� si din poarta Focsanilor, a esuat. Pierderile Armatei a 2-a Romane la Oituz (Diviziile a 6-a Infanterie din Focsani, a 7-a Infanterie din Roman, a 12-a Infanterie din Bucuresti, a 15-a Infanterie din Constanta, a 3-a Infanterie din Targoviste, 1-a Cavalerie din Craiova, Brigada 1-a Gr�niceri) au fost insemnate, cifrandu-se la 12.350 de militari (morti, r�niti si disp�ruti). Prin suita de victorii de la M�r�sti, M�r�sesti si Oituz, armata roman� si-a luat o binemeritat� revans� fat� de infrangerile din toamna anului 1916. Pe frontul din Moldova, tratativele de armistitiu ale Comandamentului Rus au inceput la data de 20 noiembrie / 3 decembrie 1917 si s-au incheiat la 22 noiembrie / 5 decembrie 1917. La aceste tratative a fost nevoit s� participe si Guvernul Romaniei, care a incheiat armistitiul la Focsani, la 26 noiembrie / 9 decembrie 1917. A urmat Tratatul de Pace incheiat de rusi la Brest Litovsk, in 28 ianuarie / 10 februarie 1918 si apoi cel de la Bucuresti, incheiat de guvernul Romaniei la 24 aprilie / 7 mai 1918, prin care i s-au impus Romaniei obligatii economice, financiare si militare deosebit de grele, precum si pierderea temporar� a unor importante teritorii (Dobrogea si ajust�ri pe crestele Carpatilor) si reducerea efectivelor armatei. Efectivul total al armatei a fost stabilit la 20.000 de infanteristi, 3.200 cavaleristi si 9.000 artileristi. Armata a fost demobilizat� pan� la data de 30 iunie 1918. Acest tratat nu a fost semnat de regele Ferdinand I. Ca urmare a puternicei ofensive desf�surate de armata francez�, de la Salonic spre Balcani, care a obligat Bulgaria s� capituleze la data de 16/29 septembrie 1918, la data de 27 octombrie / 9 noiembrie 1918 Romania a intrat din nou in r�zboi. Guvernul condus de generalul Constantin Coand� a remis, in acea zi, feldmaresalului von Mackensen un ultimatum, prin care cerea trupelor de sub comanda sa s� evacueze teritoriul ocupat, in 24 de ore. Tot in acea zi, regele Ferdinand I comunica presedintelui Frantei c� Romania reia lupta pentru triumful cauzei nationale si europene. Prin �naltul Decret nr. 3.179, din 27 octombrie / 9 noiembrie 1918, Armata Romaniei a fost remobilizat�, la data de 28 octombrie/10 noiembrie 1918. Datorit� terorii exercitate de g�rzile maghiare in Transilvania, Consiliul National Roman de aici a cerut sprijin Guvernului Roman de la Iasi. �n consecint�, la 5/18 noiembrie Marele Cartier General a dispus ca trupele romane s� intre grabnic in Transilvania, pentru a asigura ordinea, linistea, viata si avutul locuitorilor. Astfel, Divizia a 7-a Infanterie Roman, comandat� de generalul Traian Mosoiu, a fost concentrat� in zona Toplita – Ditr�u – Gheorghieni, iar Divizia 1-a Van�tori (Infanterie – Van�tori de Camp) in zona Miercurea Ciuc – San D�m�cus. Pe Valea Oltului a fost concentrat� Divizia a 6-a Infanterie Focsani si pe Valea Jiului, Divizia a 2-a Van�tori (Infanterie). Unit�tile militare romanesti au ap�rat Marea Unire inf�ptuit� la 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, la Alba Iulia. �ntrucat membrii delegatiilor din judetele aflate in vestul t�rii, care au participat la adunarea de la Alba Iulia, au fost arestati si persecutati de c�tre administratia maghiar�, Armata Roman� a inceput actiuni de lupt� spre vest, in luna decembrie 1918, ajungand pe aliniamentul: Satu Mare, S�laj, Bihor, Arad. Cu aprobarea Consiliului Militar Suprem Interaliat, de la Paris, Armata Roman� a alungat administratia maghiar� si trupele maghiare, in luna aprilie 1919, pan� la Tisa. �ntre localit�tile eliberate in vestul t�rii s-a inscris si orasul Oradea, la data de 20 aprilie 1919. Bela Kun (conduc�torul sovietelor instituite la Budapesta in martie 1919) prin intelegere cu Lenin, conduc�torul Rusiei bolsevice, a atacat cu armata maghiar�, in iunie 1919, armata ceh� si numai interventia hot�rat� a armatei romane i-a potolit pe maghiari. Totusi, trupele maghiare au inceput, prin surprindere, o nou� ofensiv� impotriva armatei romane, la data de 20 iulie 1919. Aceast� situatie a obligat armata roman� s� treac� Tisa, la 27 iulie 1919. �naintand cu hot�rare in pusta maghiar�, armata roman� a intrat in Budapesta, in ziua de 3 august 1919, primii p�trunzand in oras ostasii din cele 4 escadroane de rosiori, din Brigada a 5-a Rosiori Tecuci. �n ziua de 4 august a intrat in oras si grosul armatei, printre ei remarcandu-se si ostasii Diviziei 1 Van�tori de Camp (nu van�tori de munte). Ca urmare a cererilor adresate de noua administratie maghiar� la Consiliul Militar Suprem Interaliat de la Paris, Romania a inceput retragerea armatei sale din Ungaria, la data de 3 septembrie 1919. Armata Roman� a intervenit, la cererea Sfatului T�rii din Republica Moldoveneasc�, adresat� Guvernului Romaniei, in ianuarie 1918, ap�rand Basarabia impotriva trupelor ruse si ucrainiene, care refuzau s� se retrag� dincolo de Nistru. De asemenea, armata roman� a r�spuns cererilor bucovinenilor, alungand peste granit� ocupantii ucrainieni. Avand o populatie de 7.771.341 locuitori, statul roman a chemat sub arme, inc� de la intrarea sa in r�zboi, 833.600 combatanti. Pe parcursul celor aproape 1.200 de zile de actiuni militare, cei peste 1.000.000 lupt�tori rulati pe front s-au acoperit de glorie pe Carpati si Dun�re, in trec�tori si in Campia Roman�, la portile Moldovei si in vestul Apusenilor. Peste 500.000 lupt�tori au c�zut in lupte: 2.331 ofiteri morti si 216.966 soldati morti, 310.703 militari au fost r�niti sau au fost dati disp�ruti. Acestora li se adaug� cei peste 250.000 de civili morti, ca urmare a b�t�liilor desf�surate pe teritoriul t�rii, r�nilor produse de r�zboi si tifosului exantematic. De asemenea, cercet�rile estimative ale istoricilor nostri, prezint� circa 50.000 de morti printre romanii transilv�neni, in anii 1914-1918, care au luptat in armata austro-ungar�. Din initiativa Ministerului de R�zboi din Romania, in colaborare cu Biserica Ortodox� Roman�, la data de 12 septembrie 1919 s-a infiintat Societatea Mormintelor Eroilor C�zuti in R�zboi, transformat� in 1927 in Societatea ‘Cultul Eroilor’ si in 1940 in Asez�mantul �Regina Maria’ pentru Cultul Eroilor, care au adunat osemintele bunicilor nostri c�zuti in luptele de pe Valea Jiului, Valea Oltului, Valea Prahovei, Dobrogea, Bucuresti- Arges-Neajlov, Transilvania, M�r�sti, M�r�sesti, Oituz, Basarabia, Bucovina si Ungaria si le-au depus in cele 14 mausolee si 106 cimitire militare de onoare. Au fost construite monumente ale eroilor si acestia au fost omagiati in fiecare an de Ziua Eroilor, s�rb�toare aprobat� de guvernul Romaniei incepand din 1920, in ziua cand se s�rb�torea in�ltarea Domnului Iisus Hristos la Ceruri.

* Col. (rtr.) Constantin Chiper

Bibliografie:
1. Istoria Militar� a Poporului Roman, volumul V, Editura Militar�, 1988
2. Reforma Militar� si Societatea in Romania (1878-2008), Editura Militar�, 2009
3. Mihai (Michael) Babele, Maresal Alexandru Averescu, Cartea a II-a, Editura Sofart Studio, 2012
4. col. (r.) dr. Petre Otu, Revista Romania Eroic�, nr. 1-2/2011, pag. 61
5. col. (r.) dr. Petre Otu, Revista Romania Eroic� nr. 1 (54), pag. 16-23
5. col. (rtr.) Constantin Chiper, Cronica militar� a judetului Prahova, Editura Scrisul Prahovean, Cerasu, 2012
6. col. (rtr.) Constantin Chiper, Cronica militar� a judetului Vaslui, Editura Pim, Iasi, 2012