Marti, plenul reunit al Parlamentului Romniei a pstrat, la propunerea lui Ion Hadrc, senator ALDE de Vaslui, un moment de reculegere n memoria victimelor regimului totalitar comunist. Solemnitatea momentului a fost ntrit de mesajul puternic transmis de parlamentarul de Vaslui prin intermediul declaratiei politice 100 de ani de la puciul bolsevic din octombrie sau un secol de teroare si represiuni”, rostit chiar pe 7 noiembrie, cu un ecou al poate celei mai sngeroase, prin urmrile sale, si mai blestemate zile din istoria secolului XX!”, a subliniat senatorul Ion Hadrc.
n contextul apropierii Centenarului Marii Uniri, pe care il vom serba in 2018, senatorul ALDe de Vaslui Ion Hadarc a adus in actualitate o serie de evenimente care ‘au precedat, au stimulat ori au creat amenintri grave la adresa infptuirii idealurilor de reintregire a natiunii romane’. ‘Primul Rzboi Mondial, in prima lui faz, anii 1914-1916, se stie, a creat premisele punerii in fata autorittilor de atunci ale Romaniei, drept obiectiv strategic, eliberarea Banatului si Ardealului. Cea de-a doua faz a rzboiului a creat un declin in care Romania risca s piard nu numai visul reintregirii, dar si propria existent ca stat. Speranta a fost resuscitat odat cu implicarea Frantei in operatiunile de pe Frontul Roman, dar si cu infptuirea Revolutiei Democratice Ruse, din februarie 1917. Lozinca acesteia, a dreptului popoarelor la autodeterminare intr-o Rusie numit de Marx inchisoarea popoarelor, a fcut s prind contur ideea desprinderii Basarabiei de imperiul Rus si a revenirii ei la Patria-Mam, de la care a fost rupt, prin minciun si fals istoric, in 1812. Zeci de mii de soldati moldoveni din armata tarist, intorsi la vatr dup bolsevizarea Imperiului Rus, au format comitete reprezentative si, la indemnul ardeleanului Onisifor Ghibu, impreun cu invttorimea basarabean si cu reprezentantii altor bresle, laolalt cu minorittile nationale, au creat, la 21 noiembrie 1917, Sfatul Trii: Parlamentul viitoarei Republici Democratice Moldovenesti, proclamate la 2 decembrie al aceluiasi an, care, la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu Regatul Romaniei si a pus bazele si temelia Romaniei Mari. ntre timp, in imperiul de la rsrit, a avut loc o actiune in fort, care avea s pun stigmatu-i de sange pe intregul secol XX: la 25 octombrie, stil vechi – 7 noiembrie, stil nou, la Petrograd, Lenin si hunta sa, partidul bolsevic, au comis o lovitur de stat si au preluat puterea politic in Rusia. Ulterior, propaganda sovietic a fcut din aceast nefast crim antistatal un fetis, l-a splat de sange si l-a botezat cu numele: Marea Revolutie din Octombrie. Instalati la putere cu 100 de ani in urm, Lenin si bolsevicii s-au artat ostili proceselor de reintregire a romanilor. Ei au anulat lozinca dreptului la autodeterminare a popoarelor si au incercat, cu ajutorul bandelor bolsevizate care prseau Frontul Roman, s zdrniceasc procesele politice din Basarabia’, a artat Ion Hadarc.
Omenirea nu trebuie sa uite aceste orori!
Este important de subliniat, a continuat parlamentarul, ‘c prima declaratie de rzboi a Rusiei bolsevice tot impotriva Romaniei a fost, la 13 ianuarie 1918. Lenin si Rusia bolsevic nu au recunoscut Sfatul Trii si deciziile lui. Mai mult, ei nu au recunoscut nici alegerile pierdute de bolsevici in Rusia, in noiembrie 1917, si au dizolvat in fort Adunarea Constituant a Rusiei. Tocmai aceast nelegiuire a reprezentat inceputul unui masacru civil care a durat trei ani si a luat peste 11 milioane de vieti, in majoritate acestea fiind ale tranilor, intelectualilor, slujitorilor bisericilor, ale membrilor altor partide si ale fostilor inrolati in armata tarist. Teroarea rosie s-a extins peste deceniile urmtoare. Circa 12 milioane de oameni au czut secerati de politia politic bolsevic (NKVD) numai intre anii 1937- 1940. Alte milioane de oameni au fost omorati prin infometare la ei acas, alte milioane – omorate prin deportare in gulaguri dincolo de Cercul Polar, in Siberia ori in Extremul Orient sovietic. Studiile arat c jertfe ale regimului inuman, instalat la 7 noiembrie 1917, au marcat toti anii cat a durat puterea sovietic, numrul lor fiind estimat la peste 100 de milioane de oameni! Este un genocid, o mare crim umanitar, nu doar in sensul decimrii popoarelor de sub regimul sovietic, ci inssi aparitia primului stat comunist totalitar, edificat prin mecanismele represiunii constituind o crim fat de intreaga omenire. Milioane de etnici romani din zona transnistrean dintre Bug si Nistru, din Basarabia, din Bucovina de Nord si din inssi Romania au fost supuse represiunilor. Dup teroarea lui Lenin a urmat teroarea lui Stalin, dup care – cea a lui Hrusciov, Brejnev, Andropov. Ocuparea Romaniei de ctre Armata Rosie, in 1944, a insemnat instaurarea in tara noastr a unui regim comunist criminal similar cu originalul su de la Moscova. Dup rzboi, aceste regimuri iau cauzat Romaniei si romanilor, dar si intregii Europe Centrale si de Est, represiuni politice, moarte, stagnare, subdezvoltare, nevoi pe care natiunile supuse acestui experiment diabolic le resimt pan astzi. Sub acoperirea biruintei aliatilor, comunismul si crimele lui au rmas in afara unui proces de judecat, ins omenirea nu trebuie s uite aceste orori. Ea este datoare s fac dreptate sutelor de milioane de jertfe ale regimurilor comuniste, cele care-si trag obarsia neagr din tragicul eveniment de acum 100 de ani. Am pledat si pledez, ca fecior al Basarabiei, supravietuitor al acelui regim criminal, in numele milioanelor de basarabeni, bucovineni si transnistreni impuscati, omorati prin infometare si in deportri doar pentru faptul c erau romani, s nu se mai repete asemenea orori. Este de reflectat profund si apreciez c este chiar de datoria Parlamentului Romaniei s condamne fr echivoc regimul comunist si crimele comunismului cu initierea unui proces la Tribunalul de la Haga pe modelul Procesului de la Nurenberg. Voi propune Senatului Romaniei un moment de reculegere in memoria romanilor czuti victime ale regimului bolsevic-comunist. Vesnic pomenire tuturor celor czuti sub regimul comunist!’.
