Ce se-nt�mpl�, doctore?

F�r� a ar�ta cu degetul spre o categorie anume a per sonalului medical din Spitalul de Urgent� �Elena Beldiman� B�rlad, �n ultimele zile, s-ar putea spune c� s-au cernut cei cu adev�rat implicati de cei neimplicati �n redresarea situatiei financiare dezastruoase �n care se afl� unitatea. Dac� asistentii medicali, dup� cum au declarat public chiar ei, sunt dispusi s� fac� mai tot ce li se cere pentru a preveni declasificarea spitalului, nu acelasi lucru se poate spune despre medici. Acestia tin cu dintii chiar si de tichetele de mas�, cu o valoare de 200 lei/lun�) pe care conducerea unit�tii le-a �t�iat� de circa trei luni pentru a mai acoperi din datoria urias�, de peste 9 de milioane lei, a institutiei. Indiferent c� se va ajunge sau nu la declasificare, o umbr� de sperant� se �ntrevede: spitalul va fi monitorizat video, operatiune care, se sper�, va mai reduce din �scurgerile� financiare din bugetul unit�tii c�tre… terti!

Dezbaterile cu medicii pe marginea subiectului atat de delicat privind situatia financiar� a unit�tii in care activeaz� au avut loc la finele s�pt�manii trecute. Ca si in cazul intalnirilor cu asistentii medicali si cel�lalte categorii de personal din spi tal, de partea cealalt� a mesei au luat loc reprezentantii conducerii unit�tii, prima rul orasului, Dumitru Boros, si reprezen tantii Consiliului de Administratie. De la bun inceput, medicii au fost informati c�, vor, nu vor, toti vor trebui s� renunte la o parte din spatiile in care presteaz� in unitate, putandu-si p�stra doar unul sin gur. Prevederea este parte din renumitul plan de conformare pe care spitalul trebuie musai s� il pun� in practic� dac� vrea s� ii p�streze statutul de unitate de urgent�. Evident, acest prim aspect nu a fost deloc pe placul in special al celor care vin din sectii cu adresabilitate foarte mic�, dar care folosesc spatii in tot felul de scopuri. Spre exemplu, sunt sectii unde un medic foloseste cel putin trei inc�peri doar pentru activitatea proprie: una pentru consultatii si mici interventii, una pentru investigatii am�nuntite si, evident, o a treia, drept camer� de gard�. O alt� chestiune care nu le-a c�zut bine doctorilor a fost transformarea intern� rilor de sapte zile in cate sapte intern�ri de zi, asa cum cere acelasi plan de conformare. Medicii au strambat din nas, pentru c� acest lucru inseamn� mai mult� munc� pentru ei, la fel cum au f�cut si cand li s-a spus c� o bun� parte din intern�ri s-ar putea refuza in conditiile in care pacientii nu au trecut mai intai pe la medicii de familie, deci nu constituie urgente. ‘Nu vreau s� cred c� lucrurile se indreapt� spre declasificare, atat timp cat noi, in ce ne priveste, la nivel de prim�rie si Consiliu Local, am sprijinit financiar unitatea, numai in ultimul an, cu bani pe care aceasta nu i-a primit niciodat�. La fel cum nu vreau s� cred c� doar unii sunt dispusi s� fac� sacrificii pentru a-si p�stra locurile de munc�, iar altii nu. Am convingerea ins� c� luciditatea va fi cea care va dicta in final si toate eforturile si sacrificiile se vor concentra intr-un singur punct, pentru a putea ajuta efectiv acest spital’, ne-a declarat primarul Boros, prea putin convins ins� c� si medicii au inteles, toti, ce eforturi trebuie f�cute.

Cu manusi si bisturiu se opereaza…

�n ce priveste conducerea unit�tii, alte decizii luate recent de noul mana gement si de membrii Consiliului de Administratie sunt intocmirea unor planuri ‘de productie’ la nivel de sectie si, implicit, stabilirea bugetelor aferente. Ca urmare, toate activitatea va fi mult mai bine normat�, mai ales c� va fi si… monitorizat� video, in premier�. ‘De ce? Chiar dac� aceste lucruri nu convin multora, dup� cum am inteles, nu mai putem avea sectii care nu isi justific� lunar nici m�car salariile. �n concluzie, planul de conformare va fi pus in aplicare mai departe, f�r� problemne. �n plus, avem deja o hot�rare de Consiliu de Administratie si vom demara procedura de monitorizare video a intregii activit�ti a angajatilor si pacientilor spitalului. Primele camere de luat vederi vor fi montate la Compartimentul de Primire Urgente’, ne-a declarat Adrian Bobeic�, presedintele Consiliului de Administratie al spitalului. Totusi, medicii au f�cut un ‘efort’ pentru redresarea financiar� a unit�tii. Asta dac� poate fi incadrat intr-o astfel de categorie refuzul de se revolta, al�turi de asietentii medicali, la momentul in care s-a anuntat c� nu se vor mai acorda tichete de mas�. Adic�, un medic a renuntat la 200 de lei lunar intru bun�starea si pentru continuitatea propriului loc de munc�. �n plus, ei nu au vrut si pace s� recunoasc� faptul c� au gresit dand la completat foile medicale la asistente, ceea ce a dus la nedecontarea multora dintre serviciile medicale contracte de spital cu finantatorul principal, in spet� Casa Judetean� de Asigur�ri de S�n�tate. ‘Foile medicale nu sunt treaba lor, ci a registratorilor. Am inteles! Dar oare nu cumva trebuiau verificate de sefii de sectii? De aia s-a ajuns aici! Probabil, usor, usor, toat� lumea o s� inteleag� faptul c� m�car dup� sase zile pl�tite se poate munci o a saptea pentru si in interesul spitalului… Peste dou� s�ptamani, vom mai avea o intalnire cu toti cei din spital. Poate pan� atunci se mai intampl� si anumite modific�ri de conceptii’, a incheiat transant presedintele Consiliului de Administratie.