Cu regret si durere am aflat c smbt 15 iulie 2017, cu doar 5 zile nainte de a mplinii frumoasa vrst de 81 de ani, colega si prietena noastr, reputata specialist Eugenia Popusoi a plecat dintre noi. Decesul reprezentnd, fr ndoial, pentru cei care au cunoscut-o o mare pierdere.
Cea care a reusit pe parcursul vietii s devin un respectat cercettor, dar nainte de toate un adevrat OM, s-a nscut n satul Preutesti, com Timisesti, jud. Neamt la data de 20 iulie 1936, ntr-o zi special, cnd n fiecare an, crestinii l prznuiesc pe sfntul proroc Ilie. La scurt timp dup ce a venit pe lume, familia sa a fost obligat s se mute mai nti, pentru o scurt perioad de timp, n Basarabia, iar mai apoi n comuna Frtesti, jud Vlasca, acolo unde a si urmat cursurile primare. Dup ncheierea rzboiului au revenit n Moldova, iar tnra Eugenia s-a nscris la Scoala Pedagogic de Educatoare din Iasi, iar mai apoi la Universitatea Al. I. Cuza, unde a urmat cursurile din cadrul faculttii de Istorie-Filologie-Filosofie, sectia Istorie. Dup ncheierea studiilor universitare, ntr-o zi de asemenea cu importante semnificatii, respectiv pe 24 decembrie 1959 si ncepea cariera de muzeograf n cadrul Muzeului Vasile Prvan din Brlad. Timp de peste 50 de ani cariera sa mpletinduse cu evolutia prestigioasei institutii de cultur brldean. nc din timpul studentiei a cochetat cu un domeniu al stiintei extrem de interesant, respectiv cu arheologia. A participat la campaniile de cercetri arheologice, oraganizate de universitate, n zona viitorului lac de acumulare de la Bicaz, acolo unde s-au realizat ample investigatii, n vederea eliberrii de sarcin istoric a terenurilor care urmau s fie nghitite de apele viitorului lac de acumulare. A participat la cercetri arheologice si pe alte santiere, cum ar fi la Mlusteni, jud. Vaslui, Cucuteni-Biceni, jud. Iasi, etc. Dup angajarea la Muzeul din Brlad, o scurt perioad de timp, a cochetat si cu nvtmntul, n paralel cu activitatea din muzeu, prednd istoria la una din scolile din oras. De asemenea de numele su se leag si participrile la cercetrile si importantele descoperiri arheologice din perimetrul judetului Vaslui, ndeosebi n zona Brladului. Astfel a fcut parte din echipa care a nceput cercetrile din siturile arheologice apartinnd perioadei Antichittii trzii de la Brlad – Valea Seac si Banca (jud. Vaslui), precum si n situl medieval de la Cetatea de Pmnt, acolo unde au fost scoase la lumin urmele unei importante constructii militare ridicate de ?tefan cel Mare, ntre 1475-1476. Perioada istoric care a atras-o cel mai mult, dedicndui- se fr nicio rezerv, rmne ns cea neolitic. De numele ei se leag cercetarea din situl neolitic de la Bals (jud. Iasi), apartinnd culturii Star?evo-Cris, dar fr ndoial cea mai important realizare va rmne cea legat de descoperirile din apropierea municipiului Brlad, de la Trestiana, com Grivita. ntre 1964 – 1993 distinsa cercettoare a reusit s descopere n perimetrul asezrii numai putin de 27 de locuinte apartinnd perioadei neoliticului timpuriu, respectiv culturii Star?evo-Cris, cu un inventar bogat si variat. De altfel aceast descoperire a rmas pn astzi, pentru perioada neoliticului timpuriu, cea mai important din regiunea Moldovei. Alturi de asezare, extrem de interesante, au fost si descoperirea unor vestigii, apartinnd epocii bronzului, primei vrste a fierului si chiar secolului IV d. Chr. n decursul lungii sale cariere, n paralel cu activitatea de cercetare n teren, a desfsurat si o munc editorial semnificativ, rezultatele numeroaselor campanii arheologice putnd fi astfel cunoscute de specialisti, dar si de publicul larg. Pe lng zecile de articole, studii, rapoarte de santier a elaborat si o serie de importante cataloage. n acest sens amintim lucrrile Valori de patrimoniu cultural national, Rdcini ale civiliztiei strromnesti n Muntenia de rsrit, Moldova de sud si central n secolele IIIXI p. Chr.; Tezaurul de la Dumbrava Rosie. Alturi de acestea merit subliniat contributia major n realizarea monografiei arheologice Asezarea si necropola de la Brlad – Valea Seac, sec. III-V d. Chr, meritul fiind cu att mai mare cu ct perioada Antichittii trzii nu s-a aflat, de-a lungul carierei, n prim planul preocuprilor sale. Practic a preluat si a pus cap la cap materialele pregtite de cel care a descoperit si cercetat situl arheologic, dar care nu a mai apucat s finalizeze lucrarea. Este vorba de regretatul arheolog Vasile Palade. Fr ndoial lucrarea care o reprezint cel mai bine este Monografia arheologic Trestiana, aprut n anul 2005, reprezentnd un corolar a celor peste trei decenii de munc n situl apartinnd neoliticului timpuriu de la Trestiana. Sigur ns activitatea sa nu s-a rezumat doar la cea specific muncii n teren si a publicrii rezultatelor cercetrilor ci a cuprins si alte sfere. Prin tot ceea ce a ntreprins n anii n care si-a desfsurat activitatea n muzeu a demonstrat calitti deosebite de muzeograf. De numele su si a arheologului si directorului Vasile Palade se leag declansarea procesului de modernizare si de adaptare la noile realitti a muncii din cadrul Muzeului. O dat cu ei au nceput s se organizeze primele inventare ale ntregului patrimoniu, pe domenii, respectnd cu strictete normele stiintifice, sau reorganizat expozitiile permanente, care au permis lansarea n circuitul public a materialelor si informatiilor rezultate n urma cercetrilor arheologice ntreprinse, n mare parte, chiar de ei. Remarcabil a fost si activitatea legat de organizarea unor expozitii temporare, pe diverse teme, rspunznd nevoilor si asteptrilor publicului interesat de muzeu si actul cultural de calitate. Eugenia Ppusoi a fost prin tot ceea ce a ntreprins una din personalittile care a contribuit substantial la ceea ce nseamn astzi muzeul brldean, la recunoasterea acestuia ca o important institutie de cultur la nivel national, dar si dincolo de granitele trii. n ultimii ani, desi iesise la pensie cu mult timp n urm, s-a ocupat ndeaproape de evaluarea si clasarea bunurilor de patrimoniu din sfera numismaticii si arheologiei, aducnd muzeul pe prima pozitie n tar n privinta clasrii bunurilor n categoriile fond si tezaur. Drept recunoastere a meritelor sale n anul 2014 Presedentia Romniei i-a oferit Ordinul Meritul Cultural n grad de cavaler, iar Consiliul local si Primria Brlad i-au conferit titlul de Cettean de Onoare al municipiului. Fr ndoial trecerea ei n nefiint va reprezenta pentru Muzeu si colectivul acestuia, dar si pentru viata stiintific si cultural, n general, o grea lovitur, o pierdere de nenlocuit Dumnezeu s o odihneasc n pace!
Prof. Mircea Mamalauca
