– continuare din numãrul trecut –
Evolutia unei institutii scolare este marcatã pe langã procesul instruc tiveducativ de activitatea stiintificã a corpului profesoral. Po trivit lui Paul Goma scriitorul reprezintã un vector, o locomotivã, prin folosirea Cuvantului, in timp ce intelectualul este un producãtor de bunuri ori servicii. sCuvantul e sfintit si poate sfinti; fortã si poate forta; luminã si poate lumina!o (a se vedea revista sVatra vecheo, Anul VIII, nr. 12 (96), decembrie 2016). Conducerea Colegiului National sCuza Vodão a fost marcatã de-a lungul timpului de personalitãti care s-au impus in plan stiintific si cultural, care au iubit cartea si scrisul. Tncercãm sã creionãm cateva figuri emblematice din fruntea Colegiului care s-au remarcat prin intelect si respectul cuvenit datorat CÃRTII. Tncep cu profesorul Constantin Al. Holban, care asigurã conducerea Gimnaziului sAnastasie Panuo intre 1909-1 aprilie 1913 si 20 ianuarie 1914- 1 septembrie 1918, fiind primul director al Liceului de bãieti sCuza Vodão (1918-1 februarie 1919; 7 ianuarie 1921-15 februarie 1922). Tn unele documente oficiale postate in mediul virtual se considerã, fãrã o minimã cunoastere a trecutului institutiei, cã primul director a fost Ion Holban, care nu a detinut niciodatã aceastã functie. Tn realitate, calitatea de director a fost detinutã de Gavril Holban, tatãl sãu, intre 1931-1932 si 1933-1938. Tn timpul directorului Constantin Al. Holban sunt redactate anuarele Gimnaziului sAnastasie Panuo din anul scolar 1909- 1910, 1910-1911, respectiv 1916-1917. Publicã poezii si nuvele in revistele sViata romaneascão si sGanduri buneo, a fost autor de manuale didactice, dintre care amintim: sCarte de limba romanão (clasa I si clasa a IIa), se impune ca traducãtor (a se vedea sAu son des cloches de Emil Gelhardo). De la el ne-a rãmas celebrul sonet sHusiio. S-a remarcat ca om politic, deputat, inspector al Regiunii XV Scolare (Chisinãu), inspector general al invãtãmantului secundar din Romania si secretar al revistei sGanduri buneo. Dumitru Miron, nãscut la 7 octombrie 1894, in satul Rusca, comuna Schiopeni, judetul Fãlciu, profesor de limba francezã si limba latinã, activeazã si la Cernãuti, a fost director al Liceului de bãieti sCuza Vodão din Husi intre 1 septembrie 1924 si 1 februarie 1926. Se stabileste la Iasi. Dintre lucrãrile sale am identificat: sValoarea educativã a limbii a limbii francezeo in sBuletinul Seminarului Pedagogic Universitaro, 1922; sInspiratia religioasã in opera lui Lamartineo in sMitropolia Moldoveio, 1927; sReflexiuni cu privire la moralã din teatrul lui Ibseno in sMitropolia Moldoveio, 1928; sSimtul mãsurii si al compozitiilor clasicilor francezio in sTnsemnãri ieseneo, 1937; sL. B. Picard et la tradition de la com?die clasique sous le Premier Empireo in sGalliao, 1929; sPropozitia infintivalã de tip latino in sAnalele Universitãtii din Iasio, 1957. Preotul profesor doctor docent Mihail Bejenariu conduce destinele Liceului intre 1 septembrie 1941 si 16 aprilie 1945. Are o operã vastã, din care amintim: sDe sãrbãtori: (datini strãbune), piesã intr-un acto, Husi, Tipografia Corlãteanu, 1921, 35 p.; sO viatã la fratii din Transilvania: cinci zile la inchisoareo, Husi, Tipografia Letcae- George Joricã, 1922, 93 p.; sProblema vietii viitoare in religii comparateo, tezã de doctorat, Bucuresti, Institutul de Arte Grafice Bucovina – I.E. Toroutiu, 1933, 219 p.; sDe sãrbãtori: (datini strãbune), piesã intr-un acto, Husi, Tipografia Corlãteanu, Editia a 2-a, Husi, Atelierele Zanet Corlãteanu, 1934, 30 p.; sCultul eroiloro, Bucuresti, Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului, 1938, 14 p. (extras din revista sMisionarulo, 1938, nr. 5-6); sScoala si strãjeriao, Chisinãu, Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului, 1938, 12 p. (extras din revista sMisionarulo, 1938, nr. 1-2); sDe sãrbãtori. Piesã in 2 acte si 10 tablouri cuprinzand datinile noastre de Crãciun si Anul Nouo, editia a IIIa, Husi, Editura Autorului, 1942, 40 p.; sCulegeri de cantece de stea, colinde si urãturi pentru Crãciun si Anul Nouo, Husi, Editura autorului, 1944, 46 p. A publicat o serie de manuale scolare, anume: sExplicarea Evan – gheliiloro, pentru clasa a II-a a scoa – elor secundare de bãeti si fete, Bucuresti, Editura Cartea Roma – neascã, 1926, 90 p.; sCredinta strã – moseascão, carte de religie pentru cursul superior primar, clasa a V-a, Husi, Editura Zanet Corlãteanu, 1926, 47 p.; sApologeticao, Bucuresti, 1928; sCredinta strãmoseascão, manual de religie pentru clasa a V-a a cursului superior primar, Bucuresti, Editura Cartea Romaneascã, 1929, 37 p.; sParabolele si invãtãturile Domnului nostru Iisus Hristoso, manual pentru clasa a II-a a scoalelor secundare de bãieti si fete, Bucuresti, Editura Cartea Romaneascã, 1929, 147 p.; sIstoria bisericeascã universalã (cu elemente de catehism si liturgicã)o, manual pentru clasa a III-a a scoalelor de bãeti si fete, Husi, Atelierele Zanet Corlãteanu, 1930, 142 p.; sIstoria sfantã a Vechiului Testamento, manual de religie pentru clasa a I-a a scoalelor de viticulturã, horticulturã si profesionale in genere, Husi, 1936, 52 p.; sIstoria sfantã a Vechiului Testamento, manual de religie pentru clasa a II-a a scoalelor de viticulturã, horticulturã si profesionale in genere, Husi, 1936, 60 p; sTnvãtãtura Domnuluio, parabolele pentru clasa a III-a a scoalelor de agriculturã, viticulturã, horticulturã, industriale, comerciale si profesionale de bãeti si fete, Husi, 1936, 112 p; sTnvãtãturi moraleo, manual de religie pentru clasa a IV-a a scoalelor de agriculturã, viticulturã, horticulturã, industriale, comerciale si profesionale de bãeti si fete, Bucuresti, 1936, 72 p. Stefan Bujoreanu, direc – tor intre 1 martie 1951 si 1955, unul dintre cei mai buni profesori de limba latinã pe care i-a avut Husul, cunoscãtor al grafiei chirilice, apropiat al marelui invãtat Oreste Tafrali (1876-1937), a colaborat la revistele sArta si arheologiao, sCerce – tãri istoriceo, sArhivao, sRevista arhiveloro, sNãzuinteo. Mihai Ciobanu, director adjunct intre 1959 si 1960, director intre 1 februarie 1962 si 1 martie 1968, profesor de limba si literatura romanã, director al filialei Husi a Arhivelor Statului, se remarcã prin scrieile sale mai tarziu: sRealitãti si perspective in activitatea educativão, Vaslui, 1969; sGrupul scolar de coo – peratie Vaslui-semicentenaro, Vaslui, 1998; sCronica Vasluiului-documente, oameni locuri, fapte, 1999 (in cola – borare), sDictionarul personalitãtilor vasluieneo (in colaborare). A colaborat la diverse ziare si reviste. Din randurile profesorilor si elevilor s-au ridicat numeroase personalitãti care au marcat evolutia culturii romanesti, unele impunanduse in cel mai inalt for spiritual, Academia Romanã, amintind in acest sens pe Petre Constantinescu-Iasi, Petre Jitaru, Radu Cernãtescu, Marin Garnãteanu, Nicolae Gh. Lupu si Constantin Toma (care astãzi promoveazã cu orice prilej favorabil Colegiul National sCuza Vodão). Nu ne-am propus o tratare exhaustivã a personalitãtilor care au marcat istoria Colegiului National, o astfel de abordare fiind imposibilã intr-un articol de jurnal. Revenirea la traditia stiintificã si culturalã o considerãm o prioritate fatã de spectacolul ieftin, necesar omului slab pregãtit si usor de manipulat, promovat de societa – tea romaneascã postdecembristã de consum prin toate canalele, deci si prin scoalã, sub masca respectãrii traditiei, redusã la ultimul deceniu (vezi straditia concursului Miss si Mister Boboco). Tn municipiul Husi a lipsit o manifestare stiintificã, culturalã sau o expozitie tematicã dedicatã implinirii a 100 de ani de la intrarea Romaniei in Primul Rãzboi Mondial de la 14 / 15 august 1916. O fi bine, o fi rãu! Centenarul Colegiului si al Marii Uniri coincide si sperãm cã i se va acorda atentia cuvenitã in aceeasi mãsurã, mai ales cã in ultima vreme marcãm sziua animaleloro, sziua zonelor umede (sic!)o si altele. Nu multe orase din tarã se pot mandri cu un invãtãmant liceal de cel putin un veac. Pe langã organizarea unui simpozion national si editarea unui volum omagial, idealã ar fi amplasarea in fata localului vechi a Colegiului National sCuza Vodão a busturilor lui Anastasie Panu si Alexandru Ioan Cuza, pasoptisti si unionisti huseni. Autoritãtile husene au datoria de a marca in acest fel o sutã de ani de la infiintarea primului liceu de stat, pe bãncile cãruia s-au format si se formeazã viitorii cetãteni, personalitãtile care contribuie la cresterea faimei orasului dintre vii pe care il spãstoresco vremelnic, dar si de la MAREA UNIRE. PUBLICATIILE COLEGIULUI NATIONAL sCUZA VODÃo 1. sZorileo. Revistã literarã- stiintificã a liceului sCuza-Vodão din Husi (1922-1923; 1930-1933; 1977-1979; 1995; 2012-2017, in curs de aparitie nr. 51); 2. sGheorghe Ghibãnescuo. Revista Catedrei de Stiinte Socio- Umane, Anul I, 2009, nr. 1-2; 3. sMemoria loculuio. Revistã de Patrimoniu Local editatã de Colegiul National sCuza-Vodão Husi, Anul I, 2015, nr. 1-3, in curs de editare nr. 4- 5. LUCRÃRI DESPRE COLEGIUL NATIONAL sCUZA VODÃo 1. CLIT, Costin, sLiceul Teoretic sCuza Vodão din Husio, Vaslui, Editura Thalia, 2003, 260 p.; 2. CLIT, Costin (coordonator), sColegiul National sCuza Vodão din Husio – 95 de ani de invãtãmant liceal -o, Iasi, Editura PIM, 2014; 3. CODREANU, Theodor (coordonator), sDin lumina unui veac. Liceul Industrial sCuza Vodão- Husi, 1889-1989o, Husi, 1989, 148 p.; 4. CODREANU, Theodor (coordo nator), sAlma Mater Hussiensis. Liceul sCuza Vodão din Husi, la cea de a XC-a aniversareo, Iasi, Editura sStefan Lupascuo, 2008, 418 p.; 5. GHIGA, Th., sPrima aniversare a patronului Gimnasiului clasic sAnastasie Panuo din Husi la 22 ianuarie 1895o, Husi, Tipografia Pr. N. Luca, 1895.
* Costin Clit
