– continuare din numrul trecut –
Evolutia unei institutii scolare este marcat pe lang procesul instruc tiveducativ de activitatea stiintific a corpului profesoral. Po trivit lui Paul Goma scriitorul reprezint un vector, o locomotiv, prin folosirea Cuvantului, in timp ce intelectualul este un productor de bunuri ori servicii. sCuvantul e sfintit si poate sfinti; fort si poate forta; lumin si poate lumina!o (a se vedea revista sVatra vecheo, Anul VIII, nr. 12 (96), decembrie 2016). Conducerea Colegiului National sCuza Vodo a fost marcat de-a lungul timpului de personalitti care s-au impus in plan stiintific si cultural, care au iubit cartea si scrisul. Tncercm s creionm cateva figuri emblematice din fruntea Colegiului care s-au remarcat prin intelect si respectul cuvenit datorat CRTII. Tncep cu profesorul Constantin Al. Holban, care asigur conducerea Gimnaziului sAnastasie Panuo intre 1909-1 aprilie 1913 si 20 ianuarie 1914- 1 septembrie 1918, fiind primul director al Liceului de bieti sCuza Vodo (1918-1 februarie 1919; 7 ianuarie 1921-15 februarie 1922). Tn unele documente oficiale postate in mediul virtual se consider, fr o minim cunoastere a trecutului institutiei, c primul director a fost Ion Holban, care nu a detinut niciodat aceast functie. Tn realitate, calitatea de director a fost detinut de Gavril Holban, tatl su, intre 1931-1932 si 1933-1938. Tn timpul directorului Constantin Al. Holban sunt redactate anuarele Gimnaziului sAnastasie Panuo din anul scolar 1909- 1910, 1910-1911, respectiv 1916-1917. Public poezii si nuvele in revistele sViata romaneasco si sGanduri buneo, a fost autor de manuale didactice, dintre care amintim: sCarte de limba romano (clasa I si clasa a IIa), se impune ca traductor (a se vedea sAu son des cloches de Emil Gelhardo). De la el ne-a rmas celebrul sonet sHusiio. S-a remarcat ca om politic, deputat, inspector al Regiunii XV Scolare (Chisinu), inspector general al invtmantului secundar din Romania si secretar al revistei sGanduri buneo. Dumitru Miron, nscut la 7 octombrie 1894, in satul Rusca, comuna Schiopeni, judetul Flciu, profesor de limba francez si limba latin, activeaz si la Cernuti, a fost director al Liceului de bieti sCuza Vodo din Husi intre 1 septembrie 1924 si 1 februarie 1926. Se stabileste la Iasi. Dintre lucrrile sale am identificat: sValoarea educativ a limbii a limbii francezeo in sBuletinul Seminarului Pedagogic Universitaro, 1922; sInspiratia religioas in opera lui Lamartineo in sMitropolia Moldoveio, 1927; sReflexiuni cu privire la moral din teatrul lui Ibseno in sMitropolia Moldoveio, 1928; sSimtul msurii si al compozitiilor clasicilor francezio in sTnsemnri ieseneo, 1937; sL. B. Picard et la tradition de la com?die clasique sous le Premier Empireo in sGalliao, 1929; sPropozitia infintival de tip latino in sAnalele Universittii din Iasio, 1957. Preotul profesor doctor docent Mihail Bejenariu conduce destinele Liceului intre 1 septembrie 1941 si 16 aprilie 1945. Are o oper vast, din care amintim: sDe srbtori: (datini strbune), pies intr-un acto, Husi, Tipografia Corlteanu, 1921, 35 p.; sO viat la fratii din Transilvania: cinci zile la inchisoareo, Husi, Tipografia Letcae- George Joric, 1922, 93 p.; sProblema vietii viitoare in religii comparateo, tez de doctorat, Bucuresti, Institutul de Arte Grafice Bucovina – I.E. Toroutiu, 1933, 219 p.; sDe srbtori: (datini strbune), pies intr-un acto, Husi, Tipografia Corlteanu, Editia a 2-a, Husi, Atelierele Zanet Corlteanu, 1934, 30 p.; sCultul eroiloro, Bucuresti, Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului, 1938, 14 p. (extras din revista sMisionarulo, 1938, nr. 5-6); sScoala si strjeriao, Chisinu, Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului, 1938, 12 p. (extras din revista sMisionarulo, 1938, nr. 1-2); sDe srbtori. Pies in 2 acte si 10 tablouri cuprinzand datinile noastre de Crciun si Anul Nouo, editia a IIIa, Husi, Editura Autorului, 1942, 40 p.; sCulegeri de cantece de stea, colinde si urturi pentru Crciun si Anul Nouo, Husi, Editura autorului, 1944, 46 p. A publicat o serie de manuale scolare, anume: sExplicarea Evan – gheliiloro, pentru clasa a II-a a scoa – elor secundare de beti si fete, Bucuresti, Editura Cartea Roma – neasc, 1926, 90 p.; sCredinta str – moseasco, carte de religie pentru cursul superior primar, clasa a V-a, Husi, Editura Zanet Corlteanu, 1926, 47 p.; sApologeticao, Bucuresti, 1928; sCredinta strmoseasco, manual de religie pentru clasa a V-a a cursului superior primar, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasc, 1929, 37 p.; sParabolele si invtturile Domnului nostru Iisus Hristoso, manual pentru clasa a II-a a scoalelor secundare de bieti si fete, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasc, 1929, 147 p.; sIstoria bisericeasc universal (cu elemente de catehism si liturgic)o, manual pentru clasa a III-a a scoalelor de beti si fete, Husi, Atelierele Zanet Corlteanu, 1930, 142 p.; sIstoria sfant a Vechiului Testamento, manual de religie pentru clasa a I-a a scoalelor de viticultur, horticultur si profesionale in genere, Husi, 1936, 52 p.; sIstoria sfant a Vechiului Testamento, manual de religie pentru clasa a II-a a scoalelor de viticultur, horticultur si profesionale in genere, Husi, 1936, 60 p; sTnvttura Domnuluio, parabolele pentru clasa a III-a a scoalelor de agricultur, viticultur, horticultur, industriale, comerciale si profesionale de beti si fete, Husi, 1936, 112 p; sTnvtturi moraleo, manual de religie pentru clasa a IV-a a scoalelor de agricultur, viticultur, horticultur, industriale, comerciale si profesionale de beti si fete, Bucuresti, 1936, 72 p. Stefan Bujoreanu, direc – tor intre 1 martie 1951 si 1955, unul dintre cei mai buni profesori de limba latin pe care i-a avut Husul, cunosctor al grafiei chirilice, apropiat al marelui invtat Oreste Tafrali (1876-1937), a colaborat la revistele sArta si arheologiao, sCerce – tri istoriceo, sArhivao, sRevista arhiveloro, sNzuinteo. Mihai Ciobanu, director adjunct intre 1959 si 1960, director intre 1 februarie 1962 si 1 martie 1968, profesor de limba si literatura roman, director al filialei Husi a Arhivelor Statului, se remarc prin scrieile sale mai tarziu: sRealitti si perspective in activitatea educativo, Vaslui, 1969; sGrupul scolar de coo – peratie Vaslui-semicentenaro, Vaslui, 1998; sCronica Vasluiului-documente, oameni locuri, fapte, 1999 (in cola – borare), sDictionarul personalittilor vasluieneo (in colaborare). A colaborat la diverse ziare si reviste. Din randurile profesorilor si elevilor s-au ridicat numeroase personalitti care au marcat evolutia culturii romanesti, unele impunanduse in cel mai inalt for spiritual, Academia Roman, amintind in acest sens pe Petre Constantinescu-Iasi, Petre Jitaru, Radu Cerntescu, Marin Garnteanu, Nicolae Gh. Lupu si Constantin Toma (care astzi promoveaz cu orice prilej favorabil Colegiul National sCuza Vodo). Nu ne-am propus o tratare exhaustiv a personalittilor care au marcat istoria Colegiului National, o astfel de abordare fiind imposibil intr-un articol de jurnal. Revenirea la traditia stiintific si cultural o considerm o prioritate fat de spectacolul ieftin, necesar omului slab pregtit si usor de manipulat, promovat de societa – tea romaneasc postdecembrist de consum prin toate canalele, deci si prin scoal, sub masca respectrii traditiei, redus la ultimul deceniu (vezi straditia concursului Miss si Mister Boboco). Tn municipiul Husi a lipsit o manifestare stiintific, cultural sau o expozitie tematic dedicat implinirii a 100 de ani de la intrarea Romaniei in Primul Rzboi Mondial de la 14 / 15 august 1916. O fi bine, o fi ru! Centenarul Colegiului si al Marii Uniri coincide si sperm c i se va acorda atentia cuvenit in aceeasi msur, mai ales c in ultima vreme marcm sziua animaleloro, sziua zonelor umede (sic!)o si altele. Nu multe orase din tar se pot mandri cu un invtmant liceal de cel putin un veac. Pe lang organizarea unui simpozion national si editarea unui volum omagial, ideal ar fi amplasarea in fata localului vechi a Colegiului National sCuza Vodo a busturilor lui Anastasie Panu si Alexandru Ioan Cuza, pasoptisti si unionisti huseni. Autorittile husene au datoria de a marca in acest fel o sut de ani de la infiintarea primului liceu de stat, pe bncile cruia s-au format si se formeaz viitorii cetteni, personalittile care contribuie la cresterea faimei orasului dintre vii pe care il spstoresco vremelnic, dar si de la MAREA UNIRE. PUBLICATIILE COLEGIULUI NATIONAL sCUZA VODo 1. sZorileo. Revist literar- stiintific a liceului sCuza-Vodo din Husi (1922-1923; 1930-1933; 1977-1979; 1995; 2012-2017, in curs de aparitie nr. 51); 2. sGheorghe Ghibnescuo. Revista Catedrei de Stiinte Socio- Umane, Anul I, 2009, nr. 1-2; 3. sMemoria loculuio. Revist de Patrimoniu Local editat de Colegiul National sCuza-Vodo Husi, Anul I, 2015, nr. 1-3, in curs de editare nr. 4- 5. LUCRRI DESPRE COLEGIUL NATIONAL sCUZA VODo 1. CLIT, Costin, sLiceul Teoretic sCuza Vodo din Husio, Vaslui, Editura Thalia, 2003, 260 p.; 2. CLIT, Costin (coordonator), sColegiul National sCuza Vodo din Husio – 95 de ani de invtmant liceal -o, Iasi, Editura PIM, 2014; 3. CODREANU, Theodor (coordonator), sDin lumina unui veac. Liceul Industrial sCuza Vodo- Husi, 1889-1989o, Husi, 1989, 148 p.; 4. CODREANU, Theodor (coordo nator), sAlma Mater Hussiensis. Liceul sCuza Vodo din Husi, la cea de a XC-a aniversareo, Iasi, Editura sStefan Lupascuo, 2008, 418 p.; 5. GHIGA, Th., sPrima aniversare a patronului Gimnasiului clasic sAnastasie Panuo din Husi la 22 ianuarie 1895o, Husi, Tipografia Pr. N. Luca, 1895.
* Costin Clit
