Anii ’80, perioada de glorie a sportului vasluian

Sportul vasluian ia un puternic avânt, în special dupã 1975. Începând cu 1979 presedintia clubului Viitorul Vaslui, înfiintat cu cinci-sase ani în urmã, este prealuatã de Viorel Tonea. Om de mare probitate profesionalã, acesta fusese metodist la Consiliul Judetean pentru Educatie Fizicã si Sport (CJEFS), fost fotbalist si antrenor în sportul rege dar si la volei. Un adevãrat polisportiv, cu alte cuvinte. Acesta preia clubul în momentul în care chipa de fotbal a Vasluiului este preluatã de Mecanica, devenind Viitorul Mecanica Vaslui. La acea vreme nu numai fotbalul avea rezultate deosebite. Atletismul si luptele libere, discipline de prim rang, aduc victorii si medalii în panoplia sportului vasluian, atât pe plan national cât si international. „Clubul Viitorul avea performante deosebite. Dau câteva nume de sportivi si mã gândesc aici la atletii Georgeta State, Iulia Radu, Lenuta Ignat, Violeta Bonea, Liliana Palade, toate antrenate de un mare antrenor de atletism, Vasile Ursanu, Stefãnel Tipu si Petru Lãzãrescu, pregãtiti de prof. Vasile Onut, regretata Mihaela Vârlan, antrenatã de prof. Doina Cretu sau la luptãtorii Iancu Manea, Constantin Spânache, Ion Coligã, Constantin Ninu, Ion Tiglã. Echipa de lupte libere rateazã de putin podiumul întrecerii nationale, clasându-se dupã Steaua, Dinamo Brasov si Rapid, centre cu mare traditie în acest sport dar înaintea altor cluburi precum CSM Omesti, Vulcan, Nicolina Iasi, CSM Odorheiu Secuiesc, Dunãrea Galati, Hidrotehnica Constanta, Vulturii Lugoj sau CSM Suceava”, ne declarã Tonea.

Vasile Frãtilã, cel mai bun produs al clubului

La Viitorul s-au perindat foarte multi sportivi, atleti si luptãtori de mare valoare care au fãcut cinste clubului, orasului dar si tãrii. Dintre aceestia cel mai aureolat a fost, de departe, luptãtorul Vasile Frãtilã. Dublu campion national de seniori la individual, multiplu campion national de juniori, campion national la echipe cu Vulcan Bucuresti si Hidrotehnica Constanta, acestea sunt o parte a performantelor lui Frãtilã. Nu mai amintim participã rile, destul de reusite, la întrecerile Campionatelor Europene de juniori sau de seniori. Campioni nationali de juniori, tineret si seniori au mai avut cei de la Viitorul, însã rezultatele lui Frãtilã nu le-a putut repeta nimeni. Se poate spune cã el este mândria acestui club. Pe lângã valoare Frãtilã a demonstrat si o nedisimulatã modestie. „Mi-a plãcut sã fiu tot timpul primul sau printre primii. Nu am trisat sportul si luptele si mã bucur cã sunt apreciat. Dar nu mi-am fãcut decât datoria”, declarã cel care în prezent pregãteste grupele de copii si cadeti de la sectia de lupte a clubului vasluian. Schimbul de mâine, cum se mai spune. Dacã ca sportiv a fost mereu în frunte, antrenorul de azi promite mult si în noua sa menire. Vasile Fãtilã nu putea realiza performantele de acum 14-15 ani fãrã sprijinul a doi antrenori cunoscuti în tarã: Ion Nica si regretatul Dumitru Ignat. Acestia l-au format ca sportiv si ca om. „Am colaborat cu cei de la Dinamo Brasov. Acolo era antrenor-coordonator Aurel Bãtrân, cel care m-a sfãtuit, în 1992, sã-l aduc la club pe Dumitru Ignat, proaspãt absolvent al Scolii de Antrenori de la Bucuresti. În 19993 l-am adus de la Nehoiu (jud. Buzãu) si pe Ion Nica, cel care nu a venit cu mâna goalã la Vaslui. Tehnicianul, om de mare valoare, cu ochiul format, a venit si cu Vasile Frtilã. Cel care avea 15 ani pe atunci a devenit, dupã trei-patru ani, cel mai bun sportiv al clubului Viitorul”, ne spune Tonea.

Din 1989 începe sã se aleagã praful de sport

Cu putin înaintea evenimentelor din decembrie 1989 lucrurile încep sã se precipite în sport. În 1988 este schimbatã conducerea sportului vasluian, atât la clubul Viitorul cât si la CJEFS. Se produce o adevãratã degringoladã, astfel cã mare parte din antrenori pleacã la catedrã iar altii chiar se lasã de meserie. „Era din ce în ce mai greu. Revolutia a fãcut cea mai mare nenorocire în sportul românesc. Sportul nu mai era finatat de nimeni. Începe sã se aleagã praful. O mânã de vasluieni a adus orasul si judetul la un nivel destul de ridicat pânã în ’90. Dupã aceea nu au mai fost bani si nimeni nu s-a implicat, desi sportul a fost si este principalul ambasador al României în lume”, a încheiat Virel Tonea, care nu a uitat sã aminteascã si de recenta performantã a tinerei si foarte talentatei atlete, Mirela Lavric, campioanã europeanã la recent încheiatele întreceri de la Novi Sad (Serbia).