Strategia National Antidrog 2005-2012, care avea ca scop reducerea incidentei si prevalentei consumului de droguri, este un esec. n perioada 2012-2013, n ciuda actiunilor ntreprinse de Agentia National Antidrog, s-a constatat o crestere a consumului la nivelul ntregii populatii.
Un raport al Curtii de Conturi prezint mai multe nefunctionalitti in colaborarea Agentiei Nationale Antidrog cu celelalte institutii cu atributii in domeniu, care au dus, in ciuda existentei unei strategii nationale si a unor planuri de actiune, la cresterea numrului de consumatori de droguri la finalul implementrii documentelor elaborate cu scopul de a tine fenomenul sub control. n raport se arat c viziunea Strategiei National Antidrog (SNA) 2005-2012 a fost ca, la sfarsitul acestei perioade, in Romania s functioneze un sistem integrat de institutii si servicii publice care s asigure reducerea incidentei si prevalentei consumului de droguri in randul populatiei generale, asistenta medical, psihologic si social a consumatorilor de droguri si eficientizarea activittilor de prevenire si combatere a productiei si traficului ilicit de droguri si precursori. Scopul SNA 2005-2012 a fost s mentin la un nivel sczut consumul de droguri in randul populatiei generale si s reduc numrul cazurilor de noi consumatori, in a doua etap, in paralel cu reducerea criminalittii organizate in legtur cu drogurile. Auditorii Curtii de Conturi au stabilit c SNA 2005-2012 nu a fost elaborat in baza unor criterii specifice, msurabile, de atins, relevante, iar pentru Planurile de actiune 2005-2008 si 2010-2012 nu au fost prevzuti indicatori comensurabili, care s permit evaluarea gradului in care activittile au fost realizate si implicit obiectivele specifice au fost atinse. „Mai mult, SNA 2005-2012 nu a beneficiat de un buget alocat distinct, prin care s se asigure o finantare corespunztoare a activittilor prevzute in cele dou planuri de actiune aprobate pentru implementarea SNA. Dincolo de aceste aspecte negative care au marcat Strategia inc de la elaborarea sa, pe parcursul implementrii au intervenit si alti factori care au avut o influent negativ, dintre care cel mai reprezentativ a fost reorganizarea ANA, din anul 2009, in cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR). Reorganizarea a condus la pierderea capacittii institutiei de implementare a unor proiecte importante cu finantare extern sau intern cu valori semnificative, la pierderi de resurs uman specializat si de resurse logistice”, se mai arat in raportul Curtii de Conturi. Totodat, s-a ajuns la situatia in care ANA nu a mai avut capacitatea de a asigura coordonarea unitar a luptei impotriva traficului si consumului ilicit de droguri, desfsurat de alte institutii ale statului si de organizatii neguvernamentale. Un alt aspect negativ l-a constituit modul de colaborare dintre ANA si institutiile implicate in implementarea SNA 2005-2012. Astfel, desi institutiile aveau obligatia de a pune la dispozitia ANA date si informatii cu privire la fenomenul drogurilor, in fapt unele dintre acestea fie au refuzat s pun la dispozitie aceste date si informatii, fie, atunci cand au fost transmise date si informatii, acestea nu au fost concludente. „n lipsa unor date/informatii de la institutiile partenere, incepand cu anul 2009, odat cu reorganizarea ANA in cadrul IGPR si in lipsa unor planuri de actiune pentru anii 2009 si 2010, de la nivelul Agentiei nu s-a mai efectuat o evaluare a activittilor prevzute a fi realizate pentru indeplinirea obiectivelor specifice prevzute in SNA, ci doar o evaluare a gradului de realizare a obiectivelor specifice (in anul 2011 pentru anul 2010). Astfel, nu s-a putut determina gradul in care activittile realizate incepand cu anul 2009 au fost indeplinite si cu atat mai putin nivelul fondurilor utilizate”, potrivit raportului. Reprezentantii Curtii de Conturi mentioneaz c institutia a reusit totusi s duc la indeplinire o mare parte a obiectivelor specifice din cadrul SNA 2005- 2012 pentru care a fost responsabil. Scopul pentru care SNA 2005-2012 a fost elaborat si implementat a fost ins atins partial, in sensul c, desi in prima etap (doi – patru ani) s-a reusit mentinerea la un nivel sczut a consumului de droguri in randul populatiei generale, iar in a doua etap a fost mentinut numrul cazurilor de noi consumatori, criminalitatea organizat in legtur cu drogurile nu a fost redus asa cum era prevzut. „n perioada 2012-2013, in baza acelorasi indicatori, s-a constatat o crestere a consumului de droguri la nivelul intregii populatii (15-64 ani) si cu precdere in randul celei tinere. Noua Strategie National Antidrog 2013-2020 a fost elaborat in baza ultimelor studii efectuate de ANA, ca un rspuns la evolutia fenomenului consumului si traficului de droguri, la elaborarea acesteia fiind preluate (mentinute) toate obiectivele generale ale Strategiei Nationale Antidrog 2005 – 2012. Obiectivele au fost mai clar formulate pentru a reflecta mai bine specificitatea fenomenului atat din perspectiva elementelor sale intrinseci, cat si din cea a actiunilor intreprinse de institutiile partenere”, se mai arat in raportul de audit. Reprezentantii Curtii de Conturi noteaz c este evident c doar elaborarea unei strategii si a unui plan de actiune nu este suficient, fr ca ulterior, in functie de evolutia fenomenului drogurilor, s se asigure si suportul necesar implementrii acestora (resurse financiare, umane si logistice, precum si un cadru legislativ adecvat). Acestia arat c, pentru ca o strategie national antidrog s poat avea efectul scontat, este necesar ca actiunile s se realizeze in mod concertat, printr-o strans colaborare intre toti partenerii implicati si intre acestia si Guvern, astfel incat s se asigure posibilitatea adaptrii cadrului legal si a resurselor necesare la noile tendinte ale consumului si traficului de droguri.








