Strategia Nationalã Antidrog 2005-2012, care avea ca scop reducerea incidentei si prevalentei consumului de droguri, este un esec. În perioada 2012-2013, în ciuda actiunilor întreprinse de Agentia Nationalã Antidrog, s-a constatat o crestere a consumului la nivelul întregii populatii.
Un raport al Curtii de Conturi prezintã mai multe nefunctionalitãti in colaborarea Agentiei Nationale Antidrog cu celelalte institutii cu atributii in domeniu, care au dus, in ciuda existentei unei strategii nationale si a unor planuri de actiune, la cresterea numãrului de consumatori de droguri la finalul implementãrii documentelor elaborate cu scopul de a tine fenomenul sub control. În raport se aratã cã viziunea Strategiei Nationalã Antidrog (SNA) 2005-2012 a fost ca, la sfarsitul acestei perioade, in Romania sã functioneze un sistem integrat de institutii si servicii publice care sã asigure reducerea incidentei si prevalentei consumului de droguri in randul populatiei generale, asistenta medicalã, psihologicã si socialã a consumatorilor de droguri si eficientizarea activitãtilor de prevenire si combatere a productiei si traficului ilicit de droguri si precursori. Scopul SNA 2005-2012 a fost sã mentinã la un nivel scãzut consumul de droguri in randul populatiei generale si sã reducã numãrul cazurilor de noi consumatori, in a doua etapã, in paralel cu reducerea criminalitãtii organizate in legãturã cu drogurile. Auditorii Curtii de Conturi au stabilit cã SNA 2005-2012 nu a fost elaboratã in baza unor criterii specifice, mãsurabile, de atins, relevante, iar pentru Planurile de actiune 2005-2008 si 2010-2012 nu au fost prevãzuti indicatori comensurabili, care sã permitã evaluarea gradului in care activitãtile au fost realizate si implicit obiectivele specifice au fost atinse. „Mai mult, SNA 2005-2012 nu a beneficiat de un buget alocat distinct, prin care sã se asigure o finantare corespunzãtoare a activitãtilor prevãzute in cele douã planuri de actiune aprobate pentru implementarea SNA. Dincolo de aceste aspecte negative care au marcat Strategia incã de la elaborarea sa, pe parcursul implementãrii au intervenit si alti factori care au avut o influentã negativã, dintre care cel mai reprezentativ a fost reorganizarea ANA, din anul 2009, in cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR). Reorganizarea a condus la pierderea capacitãtii institutiei de implementare a unor proiecte importante cu finantare externã sau internã cu valori semnificative, la pierderi de resursã umanã specializatã si de resurse logistice”, se mai aratã in raportul Curtii de Conturi. Totodatã, s-a ajuns la situatia in care ANA nu a mai avut capacitatea de a asigura coordonarea unitarã a luptei impotriva traficului si consumului ilicit de droguri, desfãsuratã de alte institutii ale statului si de organizatii neguvernamentale. Un alt aspect negativ l-a constituit modul de colaborare dintre ANA si institutiile implicate in implementarea SNA 2005-2012. Astfel, desi institutiile aveau obligatia de a pune la dispozitia ANA date si informatii cu privire la fenomenul drogurilor, in fapt unele dintre acestea fie au refuzat sã punã la dispozitie aceste date si informatii, fie, atunci cand au fost transmise date si informatii, acestea nu au fost concludente. „În lipsa unor date/informatii de la institutiile partenere, incepand cu anul 2009, odatã cu reorganizarea ANA in cadrul IGPR si in lipsa unor planuri de actiune pentru anii 2009 si 2010, de la nivelul Agentiei nu s-a mai efectuat o evaluare a activitãtilor prevãzute a fi realizate pentru indeplinirea obiectivelor specifice prevãzute in SNA, ci doar o evaluare a gradului de realizare a obiectivelor specifice (in anul 2011 pentru anul 2010). Astfel, nu s-a putut determina gradul in care activitãtile realizate incepand cu anul 2009 au fost indeplinite si cu atat mai putin nivelul fondurilor utilizate”, potrivit raportului. Reprezentantii Curtii de Conturi mentioneazã cã institutia a reusit totusi sã ducã la indeplinire o mare parte a obiectivelor specifice din cadrul SNA 2005- 2012 pentru care a fost responsabilã. Scopul pentru care SNA 2005-2012 a fost elaboratã si implementatã a fost insã atins partial, in sensul cã, desi in prima etapã (doi – patru ani) s-a reusit mentinerea la un nivel scãzut a consumului de droguri in randul populatiei generale, iar in a doua etapã a fost mentinut numãrul cazurilor de noi consumatori, criminalitatea organizatã in legãturã cu drogurile nu a fost redusã asa cum era prevãzut. „În perioada 2012-2013, in baza acelorasi indicatori, s-a constatat o crestere a consumului de droguri la nivelul intregii populatii (15-64 ani) si cu precãdere in randul celei tinere. Noua Strategie Nationalã Antidrog 2013-2020 a fost elaboratã in baza ultimelor studii efectuate de ANA, ca un rãspuns la evolutia fenomenului consumului si traficului de droguri, la elaborarea acesteia fiind preluate (mentinute) toate obiectivele generale ale Strategiei Nationale Antidrog 2005 – 2012. Obiectivele au fost mai clar formulate pentru a reflecta mai bine specificitatea fenomenului atat din perspectiva elementelor sale intrinseci, cat si din cea a actiunilor intreprinse de institutiile partenere”, se mai aratã in raportul de audit. Reprezentantii Curtii de Conturi noteazã cã este evident cã doar elaborarea unei strategii si a unui plan de actiune nu este suficientã, fãrã ca ulterior, in functie de evolutia fenomenului drogurilor, sã se asigure si suportul necesar implementãrii acestora (resurse financiare, umane si logistice, precum si un cadru legislativ adecvat). Acestia aratã cã, pentru ca o strategie nationalã antidrog sã poatã avea efectul scontat, este necesar ca actiunile sã se realizeze in mod concertat, printr-o stransã colaborare intre toti partenerii implicati si intre acestia si Guvern, astfel incat sã se asigure posibilitatea adaptãrii cadrului legal si a resurselor necesare la noile tendinte ale consumului si traficului de droguri.
