Romnia a avut cei mai calzi ani dup 2000, iar n 2014 au fost nregistrate cele mai mari temperaturi din istoria msurtorilor meteorologice, ceea ce nseamn c schimbrile climatice si efectele lor se resimt tot mai puternic, a declarat, ieri, ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu.
Anul 2014 a fost cel mai cald an din istoria msurtorilor meteorologice. n 2014, din cauza dezastrelor meteo, economia global a pierdut peste 300 de miliarde de dolari, iar pagubele cumulate n ultimii 40 de ani au fost de 2.300 de miliarde de dolari. n Romnia, cei mai calzi ani s-au nregistrat dup anul 2000. Acest lucru demonstreaz c schimbrile climatice si efectele lor se resimt tot mai puternic din 2000 ncoacea, a spus ministrul Mediului, Apelor si Pdurilor, Gratiela Gavrilescu, cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei. Ministrul Mediului a mai spus c schimbrile climatice afecteaz aproape toate sectoarele economico-sociale, de la agricultura la turism si de la infrastructur la sntate. Ele au un impact deosebit asupra resurselor de ap, hran si energie si tot ele ncetinesc sau chiar pun n pericol dezvoltarea durabil. Costurile inactiunii sunt din ce n ce mai mari si de aceea se impune s lum msuri imediate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser si adaptarea sistemelor ecologice la efectele variabilittii climatice. Pentru a avea efecte pozitive, adaptarea trebuie directionat lund n considerare priorittile dezvoltrii durabilea, a subliniat ministrul Mediului, Apelor si Pdurilor. Gratiela Gavrilescu a precizat c, n ultimele decenii, schimbrile climatice au determinat noi provocri si de aceea se impun s fie adoptate msuri pentru un mediu mai curat si sntos si care s nu afecteze posibilittile de dezvoltare a generatiilor viitoare. n pofida tuturor eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser, temperatura medie global va continua s creasc ca urmare a inertiei sistemului climatic, drept pentru care vor deveni tot mai importante msurile de adaptare la efectele schimbrilor climatice cu care ne confruntm dejaa, a mai spus Gavrilescu. Ministrul Mediului a reamintit c, n anul 2013, a fost aprobat Strategia National privind Schimbrile Climatice petnru perioada 2013-2020, fiind abordate dou componente principale, cea de reducere a concentratiei de gaze cu efect de ser si cea de adaptare la efectele schimb rilor climatice. Gavrilescu a mai spus c elaborarea Agendei Nationale de Adaptare la Efectele Schimbrilor Climatice si integrarea ei n politica existent si viitoare reprezint un obiectiv major n cadrul componentei de adaptare si se va baza, n principal, pe actiuni de prioritizare, termene de aplicare si instrumente specializate privind managementul riscurilor climatice la nivel national si regional. n cadrul Strategiei Nationale privind schimbrile climatice, resursele de ap si protectia mpotriva inundatiilor si a secetelor, precum si agricultura reprezint unele dintre cele 13 sectoare prioritare identificate n Romnia, care necesit o atentie sporit pentru promovarea politicilor si msurilor de minimizare a efectelor negative ale schimbrilor climatice. n dinamica actual, pentru combaterea schimbrilor climatice si promovarea politicilor si a m- surilor de adaptare, comunicarea joac un rol cheie. Este absolut nevoie de un dialog consistent cu institutiile care decid la nivel european si national asupra obiectivelor cheie din domeniile care vizeaz protectia mediuluia, a adugat ministrul Gratiela Gavrilescu. Conform statisticilor n domeniu, dintre toate disciplinele stiintifice, meteorologia si climatologia sunt domeniile care au nregistrat cele mai semnificative progrese n ultimii 50 de ani. Cunostintele din domeniul climei, acumulate n ultima decad, constituie un suport important pentru luarea de decizii strategice si elaborarea de politici de dezvoltare si planuri de ac- tiune pentru sporirea rezistentei populatiei n fata dezastrelor naturale, combaterea efectelor negative ale schimbrilor climatice si ncurajarea unei economii mai curate si mai eficiente. ncepnd din 1961, statele membre ale Organizatiei Meteorologice Mondiale srbatoresc intrarea in vigoare, la 23 martie 1950, a Conventiei pentru nfiin- tarea Organizatiei Meteorologice Mondiale, la care Romnia este membru cu drepturi depline. Astfel, n fiecare an, pe data de 23 martie, comunitatea meteorologic din ntreaga lume celebreaz Ziua Mondial a Meteorologiei. n fiecare an, Ziua Mondial a Meteorologiei se concentreaz pe o tem specific. n 2015, tema este Cunoasterea climei pentru prevenirea schimbrilor climaticea, n contextul n care, n decembrie 2015, n cadrul Summit-ului de la Paris, comunitatea international ar putea s ia decizii importante si s ntreprind actiuni pentru a face fat schimbrilor climatice.








