România a avut cei mai calzi ani dupã 2000, iar în 2014 au fost înregistrate cele mai mari temperaturi din istoria mãsurãtorilor meteorologice, ceea ce înseamnã cã schimbãrile climatice si efectele lor se resimt tot mai puternic, a declarat, ieri, ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu.
„Anul 2014 a fost cel mai cald an din istoria mãsurãtorilor meteorologice. În 2014, din cauza dezastrelor meteo, economia globalã a pierdut peste 300 de miliarde de dolari, iar pagubele cumulate în ultimii 40 de ani au fost de 2.300 de miliarde de dolari. În România, cei mai calzi ani s-au înregistrat dupã anul 2000. Acest lucru demonstreazã cã schimbãrile climatice si efectele lor se resimt tot mai puternic din 2000 încoacea, a spus ministrul Mediului, Apelor si Pãdurilor, Gratiela Gavrilescu, cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei. Ministrul Mediului a mai spus cã schimbãrile climatice afecteazã aproape toate sectoarele economico-sociale, de la agricultura la turism si de la infrastructurã la sãnãtate. „Ele au un impact deosebit asupra resurselor de apã, hranã si energie si tot ele încetinesc sau chiar pun în pericol dezvoltarea durabilã. Costurile inactiunii sunt din ce în ce mai mari si de aceea se impune sã luãm mãsuri imediate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã si adaptarea sistemelor ecologice la efectele variabilitãtii climatice. Pentru a avea efecte pozitive, adaptarea trebuie directionatã luând în considerare prioritãtile dezvoltãrii durabilea, a subliniat ministrul Mediului, Apelor si Pãdurilor. Gratiela Gavrilescu a precizat cã, în ultimele decenii, schimbãrile climatice au determinat noi provocãri si de aceea se impun sã fie adoptate mãsuri pentru un mediu mai curat si sãnãtos si care sã nu afecteze posibilitãtile de dezvoltare a generatiilor viitoare. „În pofida tuturor eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serã, temperatura medie globalã va continua sã creascã ca urmare a inertiei sistemului climatic, drept pentru care vor deveni tot mai importante mãsurile de adaptare la efectele schimbãrilor climatice cu care ne confruntãm dejaa, a mai spus Gavrilescu. Ministrul Mediului a reamintit cã, în anul 2013, a fost aprobatã Strategia Nationalã privind Schimbãrile Climatice petnru perioada 2013-2020, fiind abordate douã componente principale, cea de reducere a concentratiei de gaze cu efect de serã si cea de adaptare la efectele schimbã rilor climatice. Gavrilescu a mai spus cã elaborarea Agendei Nationale de Adaptare la Efectele Schimbãrilor Climatice si integrarea ei în politica existentã si viitoare reprezintã un obiectiv major în cadrul componentei de adaptare si se va baza, în principal, pe actiuni de prioritizare, termene de aplicare si instrumente specializate privind managementul riscurilor climatice la nivel national si regional. În cadrul Strategiei Nationale privind schimbãrile climatice, resursele de apã si protectia împotriva inundatiilor si a secetelor, precum si agricultura reprezintã unele dintre cele 13 sectoare prioritare identificate în România, care necesitã o atentie sporitã pentru promovarea politicilor si mãsurilor de minimizare a efectelor negative ale schimbãrilor climatice. „În dinamica actualã, pentru combaterea schimbãrilor climatice si promovarea politicilor si a mã- surilor de adaptare, comunicarea joacã un rol cheie. Este absolutã nevoie de un dialog consistent cu institutiile care decid la nivel european si national asupra obiectivelor cheie din domeniile care vizeazã protectia mediuluia, a adãugat ministrul Gratiela Gavrilescu. Conform statisticilor în domeniu, dintre toate disciplinele stiintifice, meteorologia si climatologia sunt domeniile care au înregistrat cele mai semnificative progrese în ultimii 50 de ani. Cunostintele din domeniul climei, acumulate în ultima decadã, constituie un suport important pentru luarea de decizii strategice si elaborarea de politici de dezvoltare si planuri de ac- tiune pentru sporirea rezistentei populatiei în fata dezastrelor naturale, combaterea efectelor negative ale schimbãrilor climatice si încurajarea unei economii mai curate si mai eficiente. Începând din 1961, statele membre ale Organizatiei Meteorologice Mondiale sãrbatoresc intrarea in vigoare, la 23 martie 1950, a Conventiei pentru înfiin- tarea Organizatiei Meteorologice Mondiale, la care România este membru cu drepturi depline. Astfel, în fiecare an, pe data de 23 martie, comunitatea meteorologicã din întreaga lume celebreazã Ziua Mondialã a Meteorologiei. În fiecare an, Ziua Mondialã a Meteorologiei se concentreazã pe o temã specificã. În 2015, tema este „Cunoasterea climei pentru prevenirea schimbãrilor climaticea, în contextul în care, în decembrie 2015, în cadrul Summit-ului de la Paris, comunitatea internationalã ar putea sã ia decizii importante si sã întreprindã actiuni pentru a face fatã schimbãrilor climatice.
