Cercettorii vor amesteca specii de corali din diferite zone climatice ntr-un proces de evolutie asistat, pentru a vedea dac astfel aceste animale vor reusi s se adapteze mai repede temperaturilor crescnde ale apei oceanului.
Agentia de cercetare marin a guvernului australian inten- tioneaz s modifice din punct de vedere genetic mai multe specii de coral pentru a ajuta aceste animale s reziste mai bine cresterii temperaturii apei, n conditiile n care modelele computerizate arat c aria de rspndire a acestor organisme n regiunea Marii Bariere de Corali s-ar putea reduce la sub 10% din ct este n prezent, dac temperatura apei continu s creasc, informeaz theguardian.co.uk. Cercettorii de la Institutul Australian de Stiinte Marine si cei de la Institutul de Biologie Marin din Hawaii vor s afle cum ar putea ajuta evolutia asistat n cazul coralilor care au nevoie de o adaptare mai rapid la schimbrile climatice. Aceste studii sunt printre primele utilizri ale modificrilor genetice n scopuri de conservare, non-comerciale. Un studiu referitor la viitorul recifelor, folosind date colectate n ultimii zece ani, a artat c exist o probabilitate foarte mare ca rspndirea coralilor s scad sub 10% din nivelul actual, aceste animale urmnd a fi nlocuite de bureti si alge, pe msur ce temeraturile oceanice cresc. Acest lucru ar duce Marea Barier de Corali dincolo de situatia considerat de alte studii drept moment de cotitur, cnd capacitatea recifului de a se regenera si creste va fi pus serios n pericol. O reducere a acoperirii coralilor ar putea aprea la cresterea cu 1-2 grade Celsius a temperaturii apei din regiune, recifele confruntndu-se deja cu mari probleme din cauza polurii si pescuitului excesiv. Savantii avertizeaz c nu se va putea evita cresterea temperaturii apei oceanului cu 1-2 grade Celsius, tinnd cont de nivelul actual al emisiilor de gaze cu efect de ser. Marea Barier de Corali a fost unul dintre recifele cele mai curate la nivel global, dar n utimii ani a suferit un declin, care va continua dac nu se ia nicio msur, a declarat Jennifer Cooper, cercettoare si doctorand la James Cook University. Scopul noilor studii este de a gsi metode de a ajuta reciful s reziste ratei crescute de nclzire si de acidifiere a apei oceanului. Cercettorii de la institutul australian din Townsville, Queensland, au recoltat mai multe tipuri de coral cu putin timp nainte de momentul reproducerii anuale si au folosit tehnici de fertilizare in vitro pentru a crea hibrizi din mai multe specii. Coralii din zona central a Marii Bariere au fost ncrucisati cu corali din regiunile sudice, mai reci, ale recifului, pentru a vedea dac hibrizii rezultati vor fi mai rezistenti la cresterea temperaturii apei. Cercettorii vor s vad dac pot modifica si comunittile microbiale, algele care triesc n tesutul coralilor, pentru a se adapta mai bine la schimbrile climatice. Oamenii de stiint sper ca studiul s ajute la accelerarea procesului evolutionar astfel nct coralii s poat face fat ratei fr precedent de nclzire a apei oceanului. Desi aceste animale se pot adapta unor temperaturi diferite, de obicei dureaz mii de ani s evolueze n cadrul unui mediu acvatic ale crui conditii climatice se schimb gradual. Putem crea diversitate genetic si noi variatii genetice si apoi lsm selectia natural s-si fac treaba. ncercm s grbim procesul care are loc n natur, pentru a ajuta coralii s reziste mai bine. Acest lucru este posibil teoretic, a declarat Madeleine van Oppen, cercettoare principal la Institutul marin australian, care a precizat c studiile vor dura cinci ani, pentru a vedea care manipulri genetice functioneaz cel mai bine. Pe de alt parte, comitetul UNESCO va decide n luna iunie dac va include sau nu Marea Barier de Corali pe lista siturilor aflate n pericol. Guvernul australian a transmis luni un raport ctre UNESCO n care sustine c includerea recifului pe lista amintit nu este justificat, datorit eforturilor sale de a opri declinul Marii Bariere de Corali. Marea Barier de Corali este situat n nord-estul Australiei si este alctuit din peste 2.900 de recife individuale si 900 de insule care se ntind pe o lungime de circa 2.300 de kilometri, pe o suprafat de 344.400 de kilometri ptrati. Sistemul poate fi observat chiar de pe orbita terestr si este cea mai mare structur construit de organisme vii. Marea Barier de Corali a devenit sit protejat UNESCO n 1981 si adposteste o urias varietate de specii marine, ntr-un ecosistem unic.
Interesanta problema! Nu apeleaza si la „coralii” mai tuciurii din satele vasluiene? Poate ca-i mai scufunda in Marea bariera , ca tot le plac lor palatele. Nu ar mai fi nevoie sa fure/cerseasca prin latinitatea occidentala!
Comentariile sunt închise.