Calamitatea, �compromisa� de o galeata de apa

Seceta sever� din acest an este pe cale s� nenoroceasc� sectorul agricol vasluian. Aproape 60.000 de hectare pe care au fost sem�nate culturi de toamn� sunt afectate, gradul de d�unare ridic��ndu-se p�n� la 60%. L�sati din start f�r� profit, dar si cu datorii imense pe cap, fermierii sunt �n pragul falimentului. Dac� anul trecut productia medie la gr�u a fost de 4.036 kilograme/hectar, �n acest an, recolta estimat� nu va dep�si 1.940 kilograme. Pentru fiecare hectar sem�nat, fermierii au pierderi de aproximativ 1.000 de lei. Salvarea societ�tilor si a noului ciclu agricol st� „�n pixul” Guvernului, de la care fermierii asteapt� cu disperare s� declare starea de calamitate natural�. Numai c�, precipitatiile anemice c�zute �n ultima perioad� pot reprezenta un pretext „beton” pentru ca autorit�tile s� nu mai acorde desp�gubiri. C�teva pic�turi de ap� sunt scuza perfect� pentru a mai pune un lac�t pe un buget muribund si pe un Executiv care a pierdut pariul cu agricultura �nainte de a-l pune. Simtind pericolul, fermierii au cerut, deja, autorit�tilor locale s� fac� lobby pentru acordarea desp�gubirilor. Seceta persistent� a calamitat sever importante suprafete agricole �ns�m�ntate cu culturi de toamn�. P�n� la ultima centralizare realizat� de c�tre Directia pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui, fermierii au depus dosare de daune pentru un total de 59.663 hectare. De departe, cea mai grav� situatie se �nregistreaz� la cultura de gr�u, unde, din cele 65.170 hectare sem�nate �n toamna anului trecut, 41.350 de hectare sunt afectate de secet�. Suprafete �ntinse dijmuite masiv de lipsa acut� a umidit�tii din sol sunt si la cultura de rapit� – 17.763 hectare, orz – 385 hectare, orzoaic� – 137 hectare, triticale – 28 hectare. �n fata unui asemenea grad de d�unare, care pe unele parcele se ridic� p�n� la 60%, pierderile contabilizate de lucr�torii din agricultur� sunt imense. Spre exemplu, dac� anul trecut productia medie de gr�u a fost de 4.036 kg/ha, �n 2009, recolta medie nu va dep�si 1.940 kg/ha. Cu alte cuvinte, la un singur hectar sem�nat, fermierii vor avea pagube de peste 1.000 de lei. Fat� �n fat� cu acest dezastru, agricultorii vasluieni au atras atentia autorit�tilor cu privire la riscul unei decapitaliz�ri f�r� pecedent a sectorului �n care opereaz�. F�r� profit si �nc�rcati de tot felul de obligatii financiare (inputuri, arende, credite bancare etc.), exist� pericolul ca ciclul agricol s� nu mai poat� fi reluat.

�n asteptarea HG-ului salvator

�n astfel de conditii naturale extreme, salvarea fermierilor nu poate veni dec�t de la Guvern, care, odat� ce a fost sesizat asupra impactului fenomenului de secet�, trebuie s� declare starea de calamitate. Decizia Executivului are la baz� Legea nr. 381/2002, care prevede acordarea de desp�gubiri �n caz de calamit�ti naturale, precum si Ordinul Ministrului nr. 412/2002. Conform prevederilor legale, hot�r�rea prin care se declar� starea de calamitate se ia �n functie de aria de r�sp�ndire a fenomenului si de volumul pagubelor �nregistrate. R�m�ne de v�zut dac� Ministerul Agriculturii va promova un act normativ �n acest sens, tin�nd cont de faptul c�, �n ultima perioad�, la nivelul judetului Vaslui au c�zut „unele” precipitatii. Chiar dac� ploile nu mai pot salva culturile afectate, nu este exclus ca autorit�tile s� constate c� „seceta nu este at�t de grav�”, �nc�t s� fie declarat� starea de calamitate…

Desp�gubiri doar pentru fermierii asigurati

Potrivit datelor oferite de c�tre DADR Vaslui, dintr-un total de 89.999 de hectare �ns�m�ntate cu culturi de toamn�, au fost asigurate numai 57.890 hectare. Restul suprafetei, care totalizeaz� 31.499 hectare, nu a fost asigurat� si, �n cazul unor fenomene naturale extreme, nu vor fi acordate desp�gubiri. Asigurarea culturilor este extrem de important� pentru fermieri, pentru c�, �n acest fel, se gestioneaz� cu mai mult� sigurant� riscurile din agricultur�. �n momentul �n care se produc fenomene extreme, cum ar fi seceta, �nghetul, inundatii, societ�tile agricole sau persoanele fizice care au asigurate suprafetele �ns�m�ntate primesc desp�gubiri.