Medici huseni: Dr. Radu Chernbach (27 mai 1865, Dorohoi – 11 august 1930)

N�scut la Dorohoi la 27 mai 1865, fiul lui Sigismund Chernbach, medicul districtului Dorohoi, urmeaz� cursurile scolii primare din orasul natal, se �nscrie la pensionul „Urechea” din Bucuresti, ultimele clase de liceu fiind finalizate la Iasi. Bacalaureat �n litere si stiinte. Urmeaz� cursurile Facult�tii de Medicin� din Bucuresti, unde obtine calificativul „Magna Cum Laude”. �l �nt�lnim ca intern al spitalelor civile, preparator al Cursului de Anatomie si prosector al Facult�tii de Medicin� din Bucuresti. �si sustine doctoratul �n medicin� si chirurgie, public�ndu-si lucrarea la 1891. La Arhivele Nationale din Botosani se p�streaz� spita genealogic� a familiei Chernbach (a se vedea Fondul personal Eugen C. Nicolau, nr. 16).

Debuteaz� �n cariera medical� �n localitatea Vidra-Putna, judetul Vrancea (1890-1896), mutat apoi la Mih�ileni, iar de aici a fost numit prin concurs la Spitalul din Husi �n baza jurnalului Consiliului de Ministri din 29 aprilie 1897 (despre transfer este �nstiintat la 6 mai 1897), �n locul decedatului dr. David Almogen (1828-1897), unde desf�soar� o activitate prodigioas� p�n� la pensionarea sa din 1917, marc�nd o etap� important� din evolutia asez�m�ntului spitalicesc pe care l-a slujit cu abnegatie. �n articolul „Doctorul Radu Chernbach”, publicat �n ziarul „Plugarul”, nr.11, din 1930, Mihai Ralea �l caracteriza: „ca personalitate doctorul Radu Chernbach avea o mare originalitate … avea cele trei mari calit�ti … munca neobosit�, sobrietate ascetic�, respectul pentru prestigiul culturei”. Ca sef al Spitalului din Husi �ntre 1898 si 1917 a alinat suferintele a mii de bolnavi, practic�nd medicina intern�-chirugie, ginecologia si alte ramuri ale medicinii, �n conditii inferioare celor de ast�zi, f�r� antibiotice, aparate de radiografie, laboratoare si �n lipsa personalului auxiliar specializat. Ajut� pe cei s�raci cu sfaturi, medicamente, alimente si bani. Participarea la campania din 1913 din Bulgaria este r�spl�tit� prin primirea ordinului „Meritul Sanitar”. �n timpul Primului R�zboi Mondial, dup� retragerea din Moldova (1916), �n calitate de medic militar cu gradul de c�pitan, lupt� �mpotrivas febrei tifoide la spitalul instalat �n localul Gimnaziului „Anastasie Panu” din Husi, unde erau adusi numerosi r�niti de pe linia frontului. Radu Chernabach, un pasionat al c�rtilor, a pus bazele unei biblioteci �n 1903, destinat� celor bolnavi, unde Ana Conta Kernbach a donat o sut� de c�rti, colectia revistelor „Albina” (pe 5 ani) si „Viata rom�neasc�”(pe 3 ani). A sost membru al Ligii pentru unitatea cultural�, organizatie �nfiintat� la 15 decembrie 1890, cu scopul principal de sprijinire a spiritualit�tii rom�nesti din Transilvania �mpotriva sistemului de deznationalizare implementat de guvernele austro-ungar si ungar, transformat� din1914 �n Liga pentru unitatea politic� a rom�nilor de pretutindeni.. Desi pensionat, acord� asistent� medical� gratuit� concet�tenilor din Husi prin Societatea de Cruce Rosie p�n� la decesul s�u din 11 august 1930. A fost profesor de Igien� si presedinte al Comitetului Scolar la Liceul de b�ieti „Cuza Vod�” din Husi. Activitatea sa literar� si stiintific� a purtat marca influentei lui Ioan N�dejde. A fost membru al comitetului de redactie la „Revista Intereselor Sanitare”, tip�rit� la R�mnicu S�rat din 1913. Public� articole �n revistele „G�nduri bune”, Husi; „Convorbiri literare” (condus� de Simion Mehedinti); „Viata rom�neasc�”, Iasi (sub conducerea lui Mihai Ralea), „Spitalul”, revista studentilor �n medicin�, fondat� la 1881. A publicat studii si lucr�ri precum: „Anomaliele musculare �n general si �n special acele g�site la om �n Sala de Disectie a Facult�tei de Medicin� din Bucuresti �n cursul anilor 1889-1891” (teza sa de doctorat �n Medicin� si Chirurgie), Bucuresti, Tipografia Academiei, 1891, 80 p.; „Dare de seam� a serviciului spitalului Husi”, 1898; „Cercet�ri asupra scafoidului m�nei cu consideratii asupra formei sale evolutive”, Bucuresti, Lito-Tipografia Carol G�bl, 1893, 14 p., extras din „Rom�nia medical�”; „Dare de seam� anual� asupra serviciului medical pe anul 1899”, Iasi, Tipografia Dacia; „Dare de seam� a serviciului spitalului Husi”, 1901-1901; „Angiom enorm al pavilionului urechei st�ngi”, Bucuresti, Tipografia „Eminescu”, 1905, 5 p. (extras din revista „Spitalul”, nr. 9, mai 1905); „C�teva scurte observatii practice asupra serviciului de spital comun general de provincie cu un singur servici”, Bucuresti, Tipografia „Universal�” I. Ionescu, 1911, 11 p., extras din revista „Spitalul”, nr. 24, din 15 decembrie 1910; „Spitalul din Husi. Rahistovainizare, Paraplegie, Decubit si moarte consecutiv� observatie” �n „Revista Intereselor Sanitare”, Anul II, nr. 11 si 12, ianaurie si februarie 1914, p. 218-219 (scurt articol – a se vedea la p. 225 si articolul „Agentii sanitari”, la p. 234 – 238 articolul „Spitalul din Husi. Dare de seam� asupra serviciului pe anul 1913”); „Contributii la studiul venelor membrului superior. Vena dorsal� superficial� a antebratului”, Bucuresti, Tipografia „Lupta”, 1892, IX-30 p.; „Febra tifoid� din Husi si �n Spitalul din Husi �n anul 1915”, Bucuresti, Institutul de Arte Grafice „Universala” Iancu Ionescu, 1916, 11 p.; „Scurt memoriu asupra modific�rii actualei legi sanitare �n ceeace priveste spitalele cu fonduri de binefaceri, comunale si judete”, s189… ?t. Radu Cherenbach a avut cinci copiii: Alina, c�s�torit� Constandache, Florin, Constanta, c�s�torit� Heul, Mihai, un celebru medic si Sorin. Dup� �ncetarea din viat�, prim�ria orasului Husi, �n semn de pretuire a activit�tii sale, �i d� numele unei str�zi din apropierea locuintei sale. Portretul dr. Radu Cherenbach a fost realizat de c�tre pictorul Octav Anghelut� si a fost donat �mpreun� cu o parte a lucr�rilor sale stiintifice Muzeului din Husi de c�tre Sorin Chernbach.

Costin Clit