Nãscut la Dorohoi la 27 mai 1865, fiul lui Sigismund Chernbach, medicul districtului Dorohoi, urmeazã cursurile scolii primare din orasul natal, se înscrie la pensionul „Urechea” din Bucuresti, ultimele clase de liceu fiind finalizate la Iasi. Bacalaureat în litere si stiinte. Urmeazã cursurile Facultãtii de Medicinã din Bucuresti, unde obtine calificativul „Magna Cum Laude”. Îl întâlnim ca intern al spitalelor civile, preparator al Cursului de Anatomie si prosector al Facultãtii de Medicinã din Bucuresti. Îsi sustine doctoratul în medicinã si chirurgie, publicându-si lucrarea la 1891. La Arhivele Nationale din Botosani se pãstreazã spita genealogicã a familiei Chernbach (a se vedea Fondul personal Eugen C. Nicolau, nr. 16).
Debuteazã în cariera medicalã în localitatea Vidra-Putna, judetul Vrancea (1890-1896), mutat apoi la Mihãileni, iar de aici a fost numit prin concurs la Spitalul din Husi în baza jurnalului Consiliului de Ministri din 29 aprilie 1897 (despre transfer este înstiintat la 6 mai 1897), în locul decedatului dr. David Almogen (1828-1897), unde desfãsoarã o activitate prodigioasã pânã la pensionarea sa din 1917, marcând o etapã importantã din evolutia asezãmântului spitalicesc pe care l-a slujit cu abnegatie. În articolul „Doctorul Radu Chernbach”, publicat în ziarul „Plugarul”, nr.11, din 1930, Mihai Ralea îl caracteriza: „ca personalitate doctorul Radu Chernbach avea o mare originalitate … avea cele trei mari calitãti … munca neobositã, sobrietate asceticã, respectul pentru prestigiul culturei”. Ca sef al Spitalului din Husi între 1898 si 1917 a alinat suferintele a mii de bolnavi, practicând medicina internã-chirugie, ginecologia si alte ramuri ale medicinii, în conditii inferioare celor de astãzi, fãrã antibiotice, aparate de radiografie, laboratoare si în lipsa personalului auxiliar specializat. Ajutã pe cei sãraci cu sfaturi, medicamente, alimente si bani. Participarea la campania din 1913 din Bulgaria este rãsplãtitã prin primirea ordinului „Meritul Sanitar”. În timpul Primului Rãzboi Mondial, dupã retragerea din Moldova (1916), în calitate de medic militar cu gradul de cãpitan, luptã împotrivas febrei tifoide la spitalul instalat în localul Gimnaziului „Anastasie Panu” din Husi, unde erau adusi numerosi rãniti de pe linia frontului. Radu Chernabach, un pasionat al cãrtilor, a pus bazele unei biblioteci în 1903, destinatã celor bolnavi, unde Ana Conta Kernbach a donat o sutã de cãrti, colectia revistelor „Albina” (pe 5 ani) si „Viata româneascã”(pe 3 ani). A sost membru al Ligii pentru unitatea culturalã, organizatie înfiintatã la 15 decembrie 1890, cu scopul principal de sprijinire a spiritualitãtii românesti din Transilvania împotriva sistemului de deznationalizare implementat de guvernele austro-ungar si ungar, transformatã din1914 în Liga pentru unitatea politicã a românilor de pretutindeni.. Desi pensionat, acordã asistentã medicalã gratuitã concetãtenilor din Husi prin Societatea de Cruce Rosie pânã la decesul sãu din 11 august 1930. A fost profesor de Igienã si presedinte al Comitetului Scolar la Liceul de bãieti „Cuza Vodã” din Husi. Activitatea sa literarã si stiintificã a purtat marca influentei lui Ioan Nãdejde. A fost membru al comitetului de redactie la „Revista Intereselor Sanitare”, tipãritã la Râmnicu Sãrat din 1913. Publicã articole în revistele „Gânduri bune”, Husi; „Convorbiri literare” (condusã de Simion Mehedinti); „Viata româneascã”, Iasi (sub conducerea lui Mihai Ralea), „Spitalul”, revista studentilor în medicinã, fondatã la 1881. A publicat studii si lucrãri precum: „Anomaliele musculare în general si în special acele gãsite la om în Sala de Disectie a Facultãtei de Medicinã din Bucuresti în cursul anilor 1889-1891” (teza sa de doctorat în Medicinã si Chirurgie), Bucuresti, Tipografia Academiei, 1891, 80 p.; „Dare de seamã a serviciului spitalului Husi”, 1898; „Cercetãri asupra scafoidului mânei cu consideratii asupra formei sale evolutive”, Bucuresti, Lito-Tipografia Carol Göbl, 1893, 14 p., extras din „România medicalã”; „Dare de seamã anualã asupra serviciului medical pe anul 1899”, Iasi, Tipografia Dacia; „Dare de seamã a serviciului spitalului Husi”, 1901-1901; „Angiom enorm al pavilionului urechei stângi”, Bucuresti, Tipografia „Eminescu”, 1905, 5 p. (extras din revista „Spitalul”, nr. 9, mai 1905); „Câteva scurte observatii practice asupra serviciului de spital comun general de provincie cu un singur servici”, Bucuresti, Tipografia „Universalã” I. Ionescu, 1911, 11 p., extras din revista „Spitalul”, nr. 24, din 15 decembrie 1910; „Spitalul din Husi. Rahistovainizare, Paraplegie, Decubit si moarte consecutivã observatie” în „Revista Intereselor Sanitare”, Anul II, nr. 11 si 12, ianaurie si februarie 1914, p. 218-219 (scurt articol – a se vedea la p. 225 si articolul „Agentii sanitari”, la p. 234 – 238 articolul „Spitalul din Husi. Dare de seamã asupra serviciului pe anul 1913”); „Contributii la studiul venelor membrului superior. Vena dorsalã superficialã a antebratului”, Bucuresti, Tipografia „Lupta”, 1892, IX-30 p.; „Febra tifoidã din Husi si în Spitalul din Husi în anul 1915”, Bucuresti, Institutul de Arte Grafice „Universala” Iancu Ionescu, 1916, 11 p.; „Scurt memoriu asupra modificãrii actualei legi sanitare în ceeace priveste spitalele cu fonduri de binefaceri, comunale si judete”, s189… ?t. Radu Cherenbach a avut cinci copiii: Alina, cãsãtoritã Constandache, Florin, Constanta, cãsãtoritã Heul, Mihai, un celebru medic si Sorin. Dupã încetarea din viatã, primãria orasului Husi, în semn de pretuire a activitãtii sale, îi dã numele unei strãzi din apropierea locuintei sale. Portretul dr. Radu Cherenbach a fost realizat de cãtre pictorul Octav Anghelutã si a fost donat împreunã cu o parte a lucrãrilor sale stiintifice Muzeului din Husi de cãtre Sorin Chernbach.
Costin Clit
