Berea, benefic� pentru s�n�tate, dar asociat� adesea cu alimente nes�n�toase

Berea, desi are beneficii importante pentru s�n�tate, nu este perceput� ca atare �n aceeasi m�sur� ca vinul, uneori dimpotriv�, deoarece consumatorii de bere tind s� aleag� alimente mai putin s�n�toase, arat� studii prezentate la Simpozionul „Bere si S�n�tate” ce a avut loc la Bruxelles.

Mai multi experti �n nutritie din diferite t�ri europene au prezentat o serie de studii privind efectele benefice ale consumului moderat de bere, marti, la Bruxelles, �n cadrul celui de-al 7-lea Simpozion european „Berea si S�n�tatea”. Consumul moderat de vin reduce riscul de boli cardiovasculare cu 32 la sut�, iar cel de bere cu 22 la sut�, a ar�tat Rosa Lamuela, de la Universitatea din Barcelona. Berea este o surs� important� de polifenoli (antioxidanti ce previn bolile cardiovasculare, cancerul si reduc efectele �mb�tr�nirii), av�nd un continut mai ridicat al acestor substante dec�t vinul alb, dar mai sc�zut dec�t cel rosu. Pe de alt� parte, mai multe studii f�cute de-a lungul timpului indic� o stare mai bun� a s�n�t�tii la b�utorii de vin, fat� de b�utorii de bere, a ar�tat cercet�toarea olandez� Edith Feskens, de la Universitatea din Wageningen. Cercet�torii francezi au ar�tat, �n anii ’80, c� exist� un paradox �n ceea ce priveste rata de deces din cauza bolii coronariene a inimii la acest popor, care este sc�zut� �n ciuda alimentatiei bogate �n gr�simi. Aceasta s-ar explica, printre altele, prin consumul ridicat de vin rosu �nregistrat �n r�ndul francezilor. Un studiu realizat �n SUA pe un esantion de 128.934 de adulti din California de Nord, urm�riti �ntre 1978 si 1985, a ar�tat c� persoanele care beau vin aveau un risc de mortalitate mai sc�zut dec�t consumatorii de bere sau de t�rii. �ns� consumatorii de vin erau mai degrab� femei, absolventi de studii superioare, nefum�tori si persoane care nu beau foarte mult. Si alte studii au ar�tat c� persoanele care beau vin sunt caracterizate de un statut social mai bun, o stare de s�n�tate mai bun�, un IQ mai ridicat si o stare psihologic� mai bun�. Analiz�nd si alte studii, realizate �ntre 1997 si 2012, �n Spania, SUA, Danemarca, Finlanda, Marea Britanie, Italia si Franta, s-a mai constata o leg�tur� �ntre preferinta pentru vin sau bere si alimentatia aleas�. �n SUA, Danemarca si Finlanda, majoritatea femeilor prefer� vinul, iar majoritatea b�rbatilor – berea, �n timp ce �n Italia, Franta si Spania, populatia �n ansamblu prefer� vinul. Preferinta pentru bere a fost corelat� cu alegerea mai multor produse alimentare nes�n�toase si mai putinor alimente s�n�toase �n Danemarca si Marea Britanie si respectiv un continut mai sc�zut de fructe si legume �n alimentatie �n SUA. Si consumatorii spanioli de bere erau mai putin �nclinati s� urmeze recomand�ri pentru o alimentatie s�n�toas� sau o diet� mediteranean�. �n schimb, preferinta pentru vin a fost corelat� cu un aport mai mare de fructe, legume, peste, salate si ulei de m�sline, �n urma test�rii pe un larg esantion �n Danemarca, si mai multe fructe, legume si fibre dietetice �n alimentatie, �n SUA, unde b�utorii de vin erau mai �nclinati s� fie vegetarieni. �n t�rile din Europa de Nord si �n SUA consumatorii de vin erau mai degrab� femei, cu un statut socio-economic mai ridicat si un indice de mas� corporal� mai sc�zut. �n t�rile mediteraneene, pe de alt� parte, �nclinatia de a consuma vin nu a fost corelat� cu obiceiuri alimentare mai s�n�toase. Cei care preferau vinul �n aceast� zon� erau mai degrab� mai �n v�rst� si aveau un indice de mas� corporal� mai ridicat. Astfel, au concluzionat cercet�torii, berea �n sine nu este nes�n�toas�, dar este perceput� astfel din cauza unor asocieri: este preferat� �n general persoane cu un statut socio-economic mai sc�zut, care automat au o stare de s�n�tate mai proast� si tind s� fac� alegeri nes�n�toase �n alimentatie. Pe de alt� parte, �n Sicilia, regiunea italian� unde vinul este preferat �n cea mai mic� m�sur�, consumul moderat de bere a fost corelat cu o mai mare �nclinatie c�tre dieta mediteranean�, care are multiple beneficii pentru s�n�tate, a ar�tat Giuseppe Grosso de la Universitatea din Catania. Tot �n mod eronat, berea este considerat� o b�utur� care �ngras�, desi nu are mai multe calorii dec�t alte b�uturi alcoolice, iar un studiu al Corinei Zugravu, presedintele Centrului de Studii despre Bere, S�n�tate si Nutritie din Rom�nia, prezentat si la Bruxelles, a ar�tat c� nu exist� o leg�tur� direct� �ntre consumul de bere si cresterea burtii. Consumul moderat de alcool scade riscul mortalit�tii, din toate cauzele, at�t la femei, c�t si la b�rbati, fat� de lipsa consumului. Odat� cu cresterea consumului �ns�, creste si riscul, dep�sindu-l pe cel existent �n faza de non-consum, efect cunoscut drept curba J. Doza zilnic� recomandat� de bere este de 330 de mililitri la femei si de 660 de mililitri la b�rbati. Cercet�torii au subliniat si efectele benefice ale berii f�r� alcool, care are mai putine calorii, contin�nd �n schimb celelalte substante benefice, si poate fi consumat� f�r� restrictii, de soferi sau gravide. Potrivit profesorului belgian Philippe De Witte, de la Universitatea din Louvain, provoc�rile pentru viitor sunt de a dezvolta beri f�r� alcool c�t mai gustoase si de a spori efectul polifenolilor din aceast� b�utur�. O alt� provocare pentru berari ar fi si obtinerea de bere f�r� gluten, pentru a preveni cazurile de boal� celiac� (enteropatie glutenic�) care afecteaz� estimativ 1 la sut� din populatie, dup� cum a ar�tat Martin Zarnkow, de la Universitatea Tehnic� din Munchen.