Berea, beneficã pentru sãnãtate, dar asociatã adesea cu alimente nesãnãtoase

Berea, desi are beneficii importante pentru sãnãtate, nu este perceputã ca atare în aceeasi mãsurã ca vinul, uneori dimpotrivã, deoarece consumatorii de bere tind sã aleagã alimente mai putin sãnãtoase, aratã studii prezentate la Simpozionul „Bere si Sãnãtate” ce a avut loc la Bruxelles.

Mai multi experti în nutritie din diferite tãri europene au prezentat o serie de studii privind efectele benefice ale consumului moderat de bere, marti, la Bruxelles, în cadrul celui de-al 7-lea Simpozion european „Berea si Sãnãtatea”. Consumul moderat de vin reduce riscul de boli cardiovasculare cu 32 la sutã, iar cel de bere cu 22 la sutã, a arãtat Rosa Lamuela, de la Universitatea din Barcelona. Berea este o sursã importantã de polifenoli (antioxidanti ce previn bolile cardiovasculare, cancerul si reduc efectele îmbãtrânirii), având un continut mai ridicat al acestor substante decât vinul alb, dar mai scãzut decât cel rosu. Pe de altã parte, mai multe studii fãcute de-a lungul timpului indicã o stare mai bunã a sãnãtãtii la bãutorii de vin, fatã de bãutorii de bere, a arãtat cercetãtoarea olandezã Edith Feskens, de la Universitatea din Wageningen. Cercetãtorii francezi au arãtat, în anii ’80, cã existã un paradox în ceea ce priveste rata de deces din cauza bolii coronariene a inimii la acest popor, care este scãzutã în ciuda alimentatiei bogate în grãsimi. Aceasta s-ar explica, printre altele, prin consumul ridicat de vin rosu înregistrat în rândul francezilor. Un studiu realizat în SUA pe un esantion de 128.934 de adulti din California de Nord, urmãriti între 1978 si 1985, a arãtat cã persoanele care beau vin aveau un risc de mortalitate mai scãzut decât consumatorii de bere sau de tãrii. Însã consumatorii de vin erau mai degrabã femei, absolventi de studii superioare, nefumãtori si persoane care nu beau foarte mult. Si alte studii au arãtat cã persoanele care beau vin sunt caracterizate de un statut social mai bun, o stare de sãnãtate mai bunã, un IQ mai ridicat si o stare psihologicã mai bunã. Analizând si alte studii, realizate între 1997 si 2012, în Spania, SUA, Danemarca, Finlanda, Marea Britanie, Italia si Franta, s-a mai constata o legãturã între preferinta pentru vin sau bere si alimentatia aleasã. În SUA, Danemarca si Finlanda, majoritatea femeilor preferã vinul, iar majoritatea bãrbatilor – berea, în timp ce în Italia, Franta si Spania, populatia în ansamblu preferã vinul. Preferinta pentru bere a fost corelatã cu alegerea mai multor produse alimentare nesãnãtoase si mai putinor alimente sãnãtoase în Danemarca si Marea Britanie si respectiv un continut mai scãzut de fructe si legume în alimentatie în SUA. Si consumatorii spanioli de bere erau mai putin înclinati sã urmeze recomandãri pentru o alimentatie sãnãtoasã sau o dietã mediteraneanã. În schimb, preferinta pentru vin a fost corelatã cu un aport mai mare de fructe, legume, peste, salate si ulei de mãsline, în urma testãrii pe un larg esantion în Danemarca, si mai multe fructe, legume si fibre dietetice în alimentatie, în SUA, unde bãutorii de vin erau mai înclinati sã fie vegetarieni. În tãrile din Europa de Nord si în SUA consumatorii de vin erau mai degrabã femei, cu un statut socio-economic mai ridicat si un indice de masã corporalã mai scãzut. În tãrile mediteraneene, pe de altã parte, înclinatia de a consuma vin nu a fost corelatã cu obiceiuri alimentare mai sãnãtoase. Cei care preferau vinul în aceastã zonã erau mai degrabã mai în vârstã si aveau un indice de masã corporalã mai ridicat. Astfel, au concluzionat cercetãtorii, berea în sine nu este nesãnãtoasã, dar este perceputã astfel din cauza unor asocieri: este preferatã în general persoane cu un statut socio-economic mai scãzut, care automat au o stare de sãnãtate mai proastã si tind sã facã alegeri nesãnãtoase în alimentatie. Pe de altã parte, în Sicilia, regiunea italianã unde vinul este preferat în cea mai micã mãsurã, consumul moderat de bere a fost corelat cu o mai mare înclinatie cãtre dieta mediteraneanã, care are multiple beneficii pentru sãnãtate, a arãtat Giuseppe Grosso de la Universitatea din Catania. Tot în mod eronat, berea este consideratã o bãuturã care îngrasã, desi nu are mai multe calorii decât alte bãuturi alcoolice, iar un studiu al Corinei Zugravu, presedintele Centrului de Studii despre Bere, Sãnãtate si Nutritie din România, prezentat si la Bruxelles, a arãtat cã nu existã o legãturã directã între consumul de bere si cresterea burtii. Consumul moderat de alcool scade riscul mortalitãtii, din toate cauzele, atât la femei, cât si la bãrbati, fatã de lipsa consumului. Odatã cu cresterea consumului însã, creste si riscul, depãsindu-l pe cel existent în faza de non-consum, efect cunoscut drept curba J. Doza zilnicã recomandatã de bere este de 330 de mililitri la femei si de 660 de mililitri la bãrbati. Cercetãtorii au subliniat si efectele benefice ale berii fãrã alcool, care are mai putine calorii, continând în schimb celelalte substante benefice, si poate fi consumatã fãrã restrictii, de soferi sau gravide. Potrivit profesorului belgian Philippe De Witte, de la Universitatea din Louvain, provocãrile pentru viitor sunt de a dezvolta beri fãrã alcool cât mai gustoase si de a spori efectul polifenolilor din aceastã bãuturã. O altã provocare pentru berari ar fi si obtinerea de bere fãrã gluten, pentru a preveni cazurile de boalã celiacã (enteropatie glutenicã) care afecteazã estimativ 1 la sutã din populatie, dupã cum a arãtat Martin Zarnkow, de la Universitatea Tehnicã din Munchen.