Socialisti huseni: Gheorghe Giosanu (1871-1914)

N�scut �n satul M�lini, judetul Suceava, Gheorghe Giosanu, fiul unu t�ran s�rac, urmeaz� cursurile primare la scoala din satul natal, apoi pe cele ale Scolii de arte si meserii din Iasi (pe la 1889). Ca elev particip� la �nt�lnirile desf�surate La Clubul misc�rii socialiste din Iasi, al�turi de muncitori, alti elevi, studenti si intelectuali. Odat� cu absolvirea scolii, se angajeaz� ca mecanic de locomotiv� �n statia C.F.R. Pascani, unde devine membru al Sindicatului muncitori socialisti, din partea c�ruia particip� ca delegat, �n 1906, la prima conferint� pe tar� a muncitorilor socialisti. Suspectat de autorit�tile timpului datorit� activit�tii sale socialiste, va fi mutat de la locul s�u de munc� �n statiile C.F.R. Dolhasca, Buz�u si Husi. La 8/21 februarie 1907, izbucneste marea r�scoal� �n satul Fl�m�nzi, judetul Botosani, �mpotriva �nvoielilor impuse de arendasii din regiune, administrate de Mochi si Iuster Fischer. Tinta atacurilor din Moldova au fost arendasii, c�rciumarii sau oamenii acestora – evrei. Odat� cu extinderea r�scoalei, t�ranii nu mai f�ceau distinctie �ntre nationalitatea mosierilor si a arendasilor. �n timpul r�scoalei din 1907, Gheorghe Giosanu se afla cu serviciul �n statia C.F.R. Dolhasca. Colind� satele din jur pentru sustinerea misc�rii t�r�nesti. Un mare grup de t�rani si muncitori arestati la Ruginoasa era transportat �n vagoane de vite, fiind schingiuiti si �nghesuiti, urm�nd a fi dusi la �nchisoarea din F�lticeni. Gheorghe Giosanu si c�tiva muncitori curajosi au deschis usile vagoanelor din mers, pentru punerea acestora �n libertate. Jandarmii nu i-au putut identifica pe eliberatori, iar Gheorghe Giosanu s-a refugiat c�tiva ani �n satul natal. Odat� cu instaurarea linistii, revine �n mediul s�u de munc�, dar este transferat la Buz�u, unde organizeaz� o bibliotec� cu c�rti socialiste si revolutionare. Din anul 1909, este transferat �n orasul Husi, judetul F�lciu. Se pare c� s-a implicat �n fondarea societ�tii de ajutor reciproc „Munca” din Husi, �nt�reste sindicatul muncitorilor socialisti din localitate. Dup� efemera existent� a Partidului Social- Democrat al Muncitorilor din Rom�nia, dintre 1893 si 1899, socialistii au �nfiintat Uniunea Socialist� din Rom�nia, �n 1907, si Partidul Social-Democrat din Rom�nia, �n 1910. Gheorghe Giosanu a militat pentru �nfiintarea organizatiei de partid �n orasul Husi. �n timp ce pleca cu locomotiva la drum, se alimenta cu brosuri, ziare si alte publicatii socialiste, pentru a face cunoscute ideile �n care credea. A �nfiintat primul cerc socialist din Husi. �n cei opt ani petrecuti �n orasul Husi, desf�soar� o activitate de militant socialist. Public� o serie de articole scurte, cu continut socialist, sustin�nd interesele muncitorilor. �n timpul R�zboiului de �ntregire, Gheorghe Giosanu si alti ceferisti deschid portile depoului din Husi, pe care l-au transformat �n loc de ad�post pentru bolnavii de tifos exantematic, alin�ndu-le suferinta. �n aprilie 1917, este dobor�t la r�ndul s�u de cumplita boal� care a decimat vietile rom�nilor. A tr�it 46 de ani. A fost �nmorm�ntat �n cimitirul „Sf�ntul Toma”, din Husi. Se pare c� morm�ntul s�u a devenit o perioad� loc de pelerinaj pentru tinerii din zon�. Fotografia sa a fost furnizat� profesorului Petru P. Harnagea de c�tre Traian G. Giosanu, fost elev al Liceu de b�ieti „Cuza Vod�” din Husi.

Costin Clit