Gospodariile vasluiene pierd anual circa 1.000 miliarde lei vechi

Cresc�torii de animale din judetul Vaslui nu au �nv�tat nimic din lectia dur� a crizei. Din cauz� c� nu au dezvoltat sistemul de procesare, fermierii pierd anual �n jur de 1.000 miliarde lei vechi. Cresc�torii v�nd �n continuare �ntr-un regim arhaic, consumul propriu ��nghitind� productia agroalimentar�. Spre exemplu, �n fiecare an, �n gospod�riile t�r�nesti se consum� peste 50 milioane litri de lapte, f�ra a se c�stiga un leu.

Anual, judetul Vaslui pierde circa 1.000 miliarde de lei vechi din cauza lipsei unei valorific�ri erudite a productiei zootehnice. Majoritatea gospod�riilor t�r�nesti �si concentreaz� productia pe consumul propriu, �n timp ce piata este invadat� de marf� agro-alimentar� din import. Miklos Attila, directorul Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie �n Zootehnie (OARZ) Vaslui, crede c�, dac� asociatiile de produc�tori nu se vor implica �n dezvoltarea sistemului de procesare, bugetul judetului va pierde �n continuare venituri importante. „Totul pleac� de la v�nzare, de la procesare. Noi continu�m s� vindem arhaic, context �n care tranzactiile de m�rfuri agro-alimentare sunt mai putine ca �nainte”, a precizat Miklos Attila. Spre exemplu, doar 16% din laptele obtinut �n judetul Vaslui este procesat, iar 34% este v�ndut direct de fermieri. Restul de 50%, care �nseamn� o cantitate de 50 milioane litri de lapte, este folosit pentru consumul propriu. La carnea de taurine se proceseaz� industrial doar 15%, restul fiind utilizat �n consumul propriu si �n v�nz�ri care ies din judet. La berbecuti, �n jur de 60.000 de capete sunt sacrificate pentru consumul din gospod�rii, �n timp ce 40.000 de berbecuti au fost v�nduti �n afara judetului.

O sansa irosita

Odat� cu declansarea crizei economice de la sf�rsitul anului 2008, zootehnia reprezenta o sans� enorm� de c�stig pentru fermierii locali. Pe l�ng� acoperirea consumului intern, oferta de produse animale care poate fi valorificat� �ntr-un mod organizat este foarte consistent�. Vorbim de peste 10.000 capete de tineret taurine �ngr�sate, circa 90.000 capete de berbecuti, p�s�ri, ou�, l�n�, br�nzeturi si alte produse lactate. Practic, �n urma comercializ�rii acestui surplus, ar putea intra �n circuitul financiar local peste 1.000 de miliarde de lei vechi. �n jur de 720 miliarde din valorificarea laptelui, 160 miliarde de lei din scoaterea la v�nzare a circa 4.000 tone de carne taurine si 131 miliarde de lei de pe urma livr�rii la consumatori a 3.750 tone de carne de ovine. Din nefericire, lipsa unor strategii publice de dezvoltarea a unui sistem modern de valorificare a f�cut ca profiturile din zootehnie s� fie extrem de modeste.

Subventii sunt, beneficiari nu

�ncep�nd de anul viitor, se vor da subventii pentru rasele de carne obtinute prin �ns�m�nt�ri artificiale din zonele defavorizate. Aceste �ns�m�nt�ri sunt �nregistrate de c�tre operatori, care le vor raporta la asociatiile de profil prin intermediul c�rora se va acorda sprijinul financiar. Din p�cate, din cele zece comune defavorizate de la nivelul judetul Vaslui, doar cinci au �nregistrate �ns�m�nt�ri artificiale. Este vorba de comunele Bogdana, Iv�nesti, Puiesti, Gherghesti si Pungesti. Restul localit�tilor risc� s� piard� aceste subventii dac� asociatiile cresc�torilor nu se vor implica �n vederea cresterii num�rului de �ns�m�nt�ri artificiale. De altfel, efectivul de matc� de bovine din judetul Vaslui a sc�zut �n ultimii ani de la 42.000 la 32.000 de capete. Cu toate acestea, pentru a beneficia de subventile acordate �n zootehnie, a crescut num�rul fermelor care au �n componentt� cel putin trei animale.