Dr. Ioan Lăcătușu, născut în satul Tatomirești, a primit sâmbătă, 9 noiembrie 2024, titlul de Cetățean de Onoare al comunei Rebricea. Primarul Neculai Mihăilă a avut inițiativa de a conferi acest titlu unei personalități marcante a culturii naționale, membru al Academiei Române. „Profesorul Ioan Lăcătușu este autor (coautor) a 30 de volume de istorie, sociologie, demografie, etnografie, arhivistică, memorialistică şi publicistică; editor, îngrijitor, coordonator, colaborator, consultant, redactor, lector, prefaţator, autor al studiului introductiv, argumentului şi postfeţei la 202 lucrări de istorie, arhivistică, sociologie, demografie, publicistică, etnografie, memorialistică, monografii, eseuri; a 250 studii de istorie, arhivistică, sociologie, demografie, publicistică, etnografie; publicate în reviste de specialitate şi volume colective. Nu puţine au fost instituţiile statului român care i-au recunoscut şi preţuit activitatea, profesorul Ioan Lăcătuşu fiind printre personalităţile care s-au bucurat de preţuirea contemporanilor”, spunea Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.
După cum a spus primarul comunei, deși de peste șase decenii s-a depărtat de Tatomirești, Ioan Lăcătușu nu s-a lepădat de titulatura de fiu al satului, toată viața dăruind-o sufletește locurilor natale. „Ioan Lăcătușu nu și-a uitat niciodată rădăcinile, iar satul natal îl iubește ca pe o sfântă icoană, vorbind la superlativ de fiecare dată când are ocazia. Este o personalitate a comunității noastre, deși, din prea multă modestie, nu vrea să fie integrat în galeria celor care au pornit de la Tatomirești și au devenit nume emblematice în profesiile pe care le-au împărtășit. A făcut parte din persoanele care au pus umărul la creionarea comunității noastre, readucând în prim plan personalități locale „uitate” de istorie, dar care au făcut cinste țării noastre”, a spus Neculai Mihăilă, primarul comunei Rebricea.
Evenimentul a fost precedat de sfințirea capelei și al ansamblului parohial din localitatea Tatomirești de către PS Ignatie, Episcopul Hușilor, însoțit de un sobor de preoți și diaconi, prilej cu care preotul paroh Bogdan Vasile Luca a fost promovat în rangul de Iconom Stavrofor.
„În satul Tatomirești există o biserică de patrimoniu, care are nevoie urgentă de reabilitare. Ea a fost construită în anul 1792 și este unica biserică medievală din piatră din județul Vaslui. Sperăm ca împreună cu autoritățile locale să găsim sursele de finanțare pentru a reabilita sfântul lăcaș și a-l integra într-un circuit turistic”, a spus Ciprian-Ionuț Trifan, președintele Consiliului Județean Vaslui, prezent la slujba de sfințire a capelei.
Tot cu acest prilej, dr.Ioan Lăcătușu a primit din partea PS Ignatie Crucea Episcopală „Episcopul Grigore Leu”, în semn de prețuire și recunoaștere a contribuției în promovarea culturii creștine și credinței ortodoxe. „Ioan Lăcătușu și-a legat existența de proiecte durabile și cu un impact deosebit asupra vieții culturale și spirituale a Bisericii, în cadrul Episcopiei Covasnei și Harghitei. Afirmând și promovând, la nivel național și internațional, mărci ale identității românești în spațiul județelor Covasna și Harghita, domnia sa a pus în lucrare, implicit, și zestrea de valori cu care a fost dăruit în propria familie și în ambianța de odinioară a satului Tatomirești”, a spus PS Ignatie, Episcopul Hușilor.
De asemenea, satul Tatomirești beneficiază de propria monografie, lucrare îngrijită de dr. Ioan Lăcătușu și preotul paroh Bogdan Vasile Luca.
Anul trecut, în iunie, vasluianul Ioan Lăcătușu a devenit cetățean de onoare al municipiului Iași, la finalul Conferinţei Naţionale cu tema „Solidaritatea Versanţilor. Interferenţe culturale, istorice şi religioase de o parte şi de alta a Carpaţilor”, ediţia a II-a, 2023. Atunci Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi, i-a înmânat. Ioan Lăcătuşu titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi aprobat prin Hotărârea nr. 233/29 mai 2023 a Consiliului Local al municipiului Iaşi, la propunerea col. (r.) dr. Dan Prisăcaru, coordonatorul Muzeului Militar „Ştefan cel Mare”, Filiala Moldova, Iaşi a Muzeului Militar Naţional ,,Regele Ferdinand I”.
În Referatul pentru susţinerea candidaturii dr. Ioan Lăcătuşu, în vederea decernării titlului de cetăţean de onoare al municipiului Iaşi, academicianul Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, afirma: „Domnul Profesor Ioan LĂCĂTUŞU este director onorific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita al Academiei Române. Timp de 45 de ani, şi-a desfăşurat activitatea în instituţii publice din domeniul transporturilor, administraţiei publice locale şi centrale, culturii şi al societăţii civile, din oraşele Iaşi, Bucureşti şi Sfântu Gheorghe. Astfel dl Ioan LĂCĂTUŞU este iniţiator, coordonator sau co-organizator al unor proiecte şi programe ştiinţifice, culturale, artistice sau civice de importanţă naţională, dintre care unele au dobândit dimensiuni internaţionale şi al unor instituţii hotărâtoare pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita, dintre care menţionăm: Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” (1992), împreună cu Ioan Solomon şi Petre Străchinaru; Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (1996), împreună cu ÎPS Ioan, Mircea Sfârlea, Ioan Solomon ş.a. (1996); Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni – MNCR (1997), împreună cu Gheorghe Lazarovici, Valeriu Cavruc, Viorica Crişan, Mihai Gorgoi, ÎPS Ioan ş.a.; Casa memorială „Romulus Cioflec” din Araci (1999) – în cadrul MNCR, împreună cu Valeriu Cavruc şi Luminiţa Cornea; Punctul muzeal „Prima şcoală românească din Sf. Gheorghe” în cadrul MNCR, împreună cu ÎPS Ioan şi Valeriu Cavruc; înfiinţarea editurilor „Grai românesc” a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi „Eurocarpatica” a Centrului European de Studii Covasna-Harghita (1999); editarea a peste 400 de volume referitoare la istoria şi cultura românilor din Arcul Carpatic. Existenţa acestora se datorează enorm implicării responsabile a domnului Ioan Lăcătuşu care a reuşit să activizeze o societate civilă românească, într-o zonă cu foarte multe sensibilităţi etnice şi confesionale.
În ultima vreme, în ciuda multiplelor probleme cu care s-a confruntat, profesorul Ioan Lăcătuşu (alături de ierarhi ortodocşi şi echipa de tineri colaboratori) a avut la bază organizarea unor manifestări cultural-ştiinţifice de mare importanţă, dintre care menţionăm: Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, ajunsă la 28 de ediţii (1995-2022); Universitatea de Vară „Izvoru Mureşului”, 19 ediţii (1997-2022);„Zilele Andrei Şaguna”, 30 de ediţii (1992-2022), „Zilele Nicolae Colan”, 30 de ediţii (1993-2022).
De asemenea, s-a îngrijit de edificarea unor monumente de for public în zonă (împreună cu colegii din societatea civilă, ridicarea monumentului Sfântului Andrei Şaguna; bustul mitropolitului Nicolae Colan, Monumentul ASTRA, Monumentul eroilor jandarmi din Aita Mare şi a eroilor poliţişti din Sf. Gheorghe, Înălţarea crucilor memoriale pe locul bisericilor dărâmate în 1940 din Căpeni, Comolău şi Vârghiş; amplasarea unor plăci comemorative dedicate mitropolitului Nicolae Colan, episcopului Veniamin Nistor, protopopului Aurel Nistor (în Araci), scriitorului Marin Preda (la Cristuru Secuiesc) ş.a.
Profesorul Ioan LĂCĂTUŞU este autor (coautor) a 30 de volume de istorie, sociologie, demografie, etnografie, arhivistică, memorialistică şi publicistică; editor, îngrijitor, coordonator, colaborator, consultant, redactor, lector, prefaţator, autor al studiului introductiv, argumentului şi postfeţei la 202 lucrări de istorie, arhivistică, sociologie, demografie, publicistică, etnografie, memorialistică, monografii, eseuri; a 250 studii de istorie, arhivistică, sociologie, demografie, publicistică, etnografie; publicate în reviste de specialitate şi volume colective. Nu puţine au fost instituţiile statului român care i-au recunoscut şi preţuit activitatea, profesorul Ioan Lăcătuşu fiind printre personalităţile care s-au bucurat de preţuirea contemporanilor.
Plecat de peste 50 de ani din Iaşi, dr. Ioan Lăcătuşu a rămas în toţi aceşti ani foarte apropiat sufleteşte de oraşul adolescenţei şi tinereţii sale. În buna tradiţie a intelectualilor români de autentică vibraţie patriotică, dr. Ioan Lăcătuşu s-a implicat constant în viaţa culturală ieşeană, participând cu profesionalism şi dăruire la manifestările cultural-ştiinţifice şi unele proiecte culturale care au avut loc în Iaşi, iar după 1990 şi în alte localităţi din Moldova, Basarabia şi nordul Bucovinei.
În acelaşi timp, ca membru în conducerea unor instituţii şi asociaţii culturale, ştiinţifice şi civice din Sfântu Gheorghe şi din judeţele Covasna şi Harghita, a militat pentru participarea unor distinse personalităţi ale mediului academic şi ale vieţii publice ieşene la normalizarea convieţuirii interetnice şi afirmarea identităţii naţionale a românilor, minoritari în Arcul Intracarpatic.
Din informaţiile preluate din „Cronica activităţii” publicate în anuarele Angvstia şi Acta Carpatica rezultă că, în ultimele trei decenii, Ioan Lăcătuşu, deşi a trăit departe, geografic, de locurile natale, sufleteşte, istoria şi cultura acestor locuri a fost o prezenţă continuă în preocupările sale de cercetare.
Astfel, în perioada menţionată, Ioan Lăcătuşu a redactat, îngrijit sau editat 21 de volume dedicate Moldovei şi moldovenilor, a redactat 25 de studii apărute în reviste de specialitate şi volume colective, 120 de articole apărute în presa locală, regională şi naţională şi a participat la 80 de manifestări ştiinţifice, culturale şi civice. Tot în această perioadă, beneficiind de sprijinul şi înţelegerea familiei, a stabilit relaţii de colaborare şi parteneriat cu instituţii de cultură, ştiinţă şi spiritualitate din Iaşi şi cu intelectuali ieşeni, basarabeni şi bucovineni, a colaborat la publicaţii din arealul cercetat, iar programul manifestărilor organizate a cuprins şi lansarea a peste 20 de cărţi.
Agenda manifestărilor organizate de o parte şi de alta a munţilor Carpaţi a cuprins şi alte manifestări, din rândul cărora menţionăm acordarea de către Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi de către Centrul European de Studii Covasna-Harghita de premii şi distincţii unor intelectuali ieşeni şi din alte localităţi ale Moldovei.
La rândul său, dr. Ioan Lăcătuşu este prezentat în Un Dicţionar al scriitorilor români contemporani, volumul VIII, coordonator Ioan Holban, Colecţia Opera Omnia, Tipo Moldova, Iaşi, 2018. A primit Diplomă şi medalie jubiliară cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, în semn de înaltă preţuire şi recunoştinţă, de la Episcopia Romano-Catolică de Iaşi, 2004, iar prof. univ. dr. Ion I. Solcanu a redactat propunerea pentru conferirea premiului „Gheorghe Buzatu” al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România lucrării „În centru la Sân-Georgiu”. Românii din Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna,Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2021, autor: Ioan Lăcătuşu.
Acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al municipiului Iaşi aprobat prin Hotărârea nr. 233/29 mai 2023 a Consiliului Local al municipiului Iaşi, la propunerea domnului col. (r.) Dan Prisăcaru, reprezintă o binemeritată răsplată morală pentru „omul trudei obşteşti”, pentru colaboratorii şi partenerii săi, cât şi pentru societatea civilă românească din Sfântu Gheorghe”.
