• Deși populația județului a scăzut cu 30% din 1993 până azi, suprafața orașelor și satelor aproape că s-a dublat. Strategia de dezvoltare a județului, document elaborat la nivelul Consiliului Județean Vaslui, arată că populația județului și-a mărit considerabil spațiul util pe care îl folosește, dar și că densitatea a scăzut simțitor. În comuna Berezeni s-a construit cel mai mult, pe 154 de hectare, în vreme ce comuna Pușcași, cu 50 de locuitori la hectarul de spațiu construit, are cea mai densă populație.
Nostalgicii perioadei comuniste pot găsi nenumărate motive de satisfacție citind „Strategia de dezvoltare a județului Vaslui cu orizontul de timp 2021 -2027”, dar mai ales în analiza care stă la baza acesteia, „Profilul social-economic și demografic al județului”, care pune pe alocuri față în față realizările, în plan macro, ale regimului comunist, cu ceea ce s-a întâmplat ulterior. Acest lucru se vede clar când vine vorba despre planificarea urbanistică și construirea de locuințe. „Dacă în perioada comunistă planificarea urbanistică se făcea extrem de riguros, cu avantaje și dezavantaje, deficitul de reglementare de după 1990 a pus o presiune mărită pe administrațiile locale pentru a-și mări intravilanul, oamenii fiind atrași de ideea părăsirii apartamentelor din blocurile comuniste, cu suprafețe și confort relativ reduse, și să-și construiască propria casă”, se spune în documentul amintit, realizat la nivelul Consiliului Județean și care va sta la baza elaborării și implementării celor mai importante proiecte pentru județ în viitor.
Un fenomem scos în relief este creșterea suprafeței intravilane, care din 1993 și până astăzi aproape că s-a dublat – o mărire cu 96%, în condițiile în care populația județului a scăzut, în aceeași perioadă, cu 30%. Ceea ce înseamnă că populația din județul Vaslui și-a mărit considerabil spațiul util pe care îl folosește, dar și că densitatea a scăzut simțitor. În termeni concreți, „suprafața intravilanului municipiilor și orașelor din județul Vaslui a crescut cu 96% (plus 2.910 ha)”, în vreme ce „populația lor a scăzut cu circa 30% în acest răstimp, ceea ce a făcut ca densitatea medie în vatră să scadă de la 69 locutori/ha la 26 locuitori/ha”, reliefează documentul.
„Cartiere plombă”, fenomenul mutării săracilor la periferie
Pe lângă cartierele rezidențiale, cu vile, ridicate după Revoluție la marginea orașelor, în care au avut posibilitatea să se „retragă” noii îmbogățiți, analizei sociologice care stă la baza „Strategiei de dezvoltare a județului” nu-i poate scăpa un nou fenomen, specific trecerii de la comunism la noul capitalism românesc: „apariția de așa-numite „cartiere-plombă” la periferia fostelor cartiere”, adică mutarea celor mai săraci, cu cele mai puține posibilități materiale, spre periferia orașelor, în cartiere care sunt descrise ca „relativ neplanificate urbanistic și, în cele mai multe cazuri, fără nicio formă de echipamente publice (străzi asfaltate, rețele tehnico-edilitare, spații verzi, grădinițe etc.)”. „Astfel de dezvoltări sunt vizibile astăzi în mai toate zonele periferice ale municipiului Vaslui (Str. Castanilor, Str. Dimitrie Cantemir, Str. Valentin Silvestru, Str. Prof. Cataramă, Str. Filaturii, Str. Ioan Adam, Str. Gral. Răcășanu, Str. Teodor Dragu, Moara Grecilor / Cartierul Nou, Satu Nou etc. – din partea de nord-nord-vest), de est (Viișoara), dar și în partea de vest (Pușcași) sau de sud-vest (Muntenii de Sus). În municipiul Bârlad, fenomenul acestei expansiuni necontrolate a fost mai limitat și s-a concentrat în partea de vest (de-a lungul DJ 243B și DJ 243 – Cartierul Deal), de sud-vest (Bădeana), de sud (Trestiana, Grivița) și de est (Dealu Mare). Municipiul Huși s-a extins mai ales către vest (zona Dobrina, dar și către est, de-a lungul E581 și a DN 24A. La Negrești construcțiile noi tind să se amplaseze liniar, de-a lungul drumurilor de acces, mai ales a DN 15D. La Murgeni, tendința este de extindere către sud, de-a lungul DN 26”, arată documentul.
Conform acelorași date, comuna Berezeni este localitatea care s-a extins cel mai mult după Revoluție în ceea ce privește spațiul locuit, cu 154 de hectare, urmată fiind de Dănești – cu 112 hectare, Băcești – 80 de hecare, în vreme ce municipiul Huși s-a mărit cu 50 de hectare, iar orașul Murgeni, cu 22 de hectare.
Comuna Pușcași are cea mai mare densitate de locuitori dintre localitățile rurale, cu 50 de locuitori la hectarul de spațiu construit.
