Motoarele economiei vasluiene, lovite de criza fortei de munc�

Fermierii din judetul Vaslui nu g�sesc fort� de munc� pentru a presta muncile agricole sezoniere. Sectorul pomicul, viticol si cultura mare au nevoie rapid de fort� de munc�, deoarece campania de prim�var� este mult �nt�rziat�. O solutie salvatoare ar fi ca asistatii social s� poat� lucra ca zilieri, f�r� s� �si piard� ajutoarele sociale. Cu aceeasi criz� de personal se confrunt� si domeniul constructiilor. Prim�riile din judet au c�stigat finantare pentru sute de proiecte de dezvoltare, �ns� firmele de constructii g�sesc tot mai greu meseriasi.

Sectorul agricol se confrunt� cu o criz� acut� de fort� de munc�. �n aceste zile, atat societ�tile comerciale, cat si micii produc�tori au nevoie de personal pentru muncile agricole sezoniere. Cererea de fort� de munc� este mai mare in pomicultur� si viticultur�, la cur�tatul copacilor si vitei-de-vie, dar si in cultura mare, unde este nevoie de muncitori necalificati pentru manipularea semantelor pentru sem�nat etc. Problema este c� multi fermieri se plang c� nu g�sesc la timp oamenii de care au nevoie si apeleaz� la fort� de munc� din alte judete sau lucreaz� cu persoanele private de libertate de la penitenciar. ‘�n aceast� perioad� este nevoie de mult� fort� de munc� in agricultur�. Sunt fermieri care nu g�sesc personalul de care au nevoie pentru a efectua lucr�rile agricole de sezon. �n ultimii ani, fermierii s-au dotat cu tot felul de utilaje agricole pentru activit�tile specifice, dar mai este nevoie si de fort� de munc�. �n medie, un zilier din agricultur� castig� 70 de lei pe zi�, spune Gigel Crudu, directorul Directiei pentru Agricultur� a Judetului (DAJ) Vaslui. O m�sur� care ar duce la imbun�t�tirea ofertei de fort� de munc� din judet ar fi modificarea legislatiei privind venitul minim garantat. Beneficiarii de ajutor social ar trebui s� fie l�sati s� presteze si alte lucr�ri sezoniere in agricultur� f�r� s� isi piard� prestatia social� si, in acest fel, fermierii ar g�si mult mai usor fort� de munc�. ‘Cei care lucreaz� zilieri trebuie ca in fiecare zi s� dea cartea de identitate angajatorului, pentru a fi completat Registrul zilierilor care se transmite la Inspectia Muncii. �ns�, peste tot nu sunt oameni! Nu ai cu cine s� lucrezi. Noi vrem s� angaj�m un tractorist si un mecanizator de mai mult timp, ins� nu avem pe cine. Toti tinerii pleac� in Anglia!’, se plange Dan Hurduc, membru in conducerea Asociatiei Grup Est Husi.

�n constructii, aceeasi poveste!

Sectorul constructiilor din judetul Vaslui se confrunt� cu aceeasi criz� de fort� de munc�. Neculai Moraru, primarul comunei F�lciu si presedintele Asociatiei Comunelor din Romania – Filiala Vaslui, spune c� lipsa din judet a firmelor de constructii civile, cum ar fi gr�dinite, scoli, dispensare etc., este evident�. ‘Este o situatie delicat�. Mai avem in judet vreo dou� – trei firme mai puternice pe infrastructura rutier�. Firme sunt, dar nu au fort� de munc� si nu se pot prezenta la licitatii. Eu am castigat un proiect pentru construirea unei gr�dinite pe fonduri europene, dar la licitatie a venit o singur� firm�. Acum, trebuie s� m� rog de constructor s� termine lucr�rile, deoarece sunt termene de finalizare stricte. Pentru aceast� gr�dinit� am deja in cont jum�tate din valoarea proiectului, care este de 500.000 euro. Am si un proiect european pe drumuri in valoare de un milion de euro, pentru modernizarea a 5,6 kilometri de drumuri s�testi�, a spus Neculai Moraru. La randul lui, Vasile Pav�l, primarul municipiului Vaslui, a precizat c� are alocat� in buget suma de 5 miliarde de lei vechi pentru lucr�ri de asfaltare, dar nu stie dac� se vor prezenta firme la licitatie. ‘Nu mai vin firmele s� lucreze in interiorul oraselor. Majoritatea operatorilor economici merg in mediul rural, unde se implementeaz� proiecte pe infrastrctur� prin PNDL. O s� fie nevoie s� fac o societate pentru repararea drumurilor, care s� fie in subordinea Prim�riei Vaslui. Nu stim cu cine vom turna asfalt in aceast� prim�var�. Va fi foarte greu, pentru c� nu mai sunt firme de constructii’, a explicat Vasile Pav�l.