AU CUVNTUL MILITARII MOLDOVENI
Dup cum am vzut deja, spiritul revolutionar s-a manifestat accentuat mai intai in randul militarilor moldoveni, care in valtoarea rzboiului au inteles mai bine necesitatea alipirii la ideea national, singura salvatoare in marasmul evenimentelor dureroase de pe front. Trupele preponderent moldovenesti erau situate in mai multe localitti, asa c s-au format mai multe comitete in diferitele garnizoane conduse de militari patrioti, indiferent de gradele pe care le aveau. Citm, dup Anton Moraru si Ion Negrei, aceast adevrat constelatie a sustinerii ideii nationale: ‘La Odessa, unde activau mai multi patrioti basarabeni – cpitanul Catelli, colonelul Furtun, sublocotentii Hancu, Osoianu, Groza, Ciomei, Grigoras, Crihan, Psclut si altii – s-a format Comitetul Militar Moldovenesc. La Iasi, activa Comitetul Ostsesc, in frunte cu Andrei Scovial, la Roman, cu Gherman Pintea, La Ecaterinoslav, cu Elfterie si Nicliu, la Novogorghievsc, cu colonelul Martinovski, la Sevastopol, cu marinarul Grigore Turcuman.’ (op. cit., p. 41) Rolul principal, de coordinator al actiunilor, i-a revenit Comitetului Militar Moldovenesc din Odessa, condus de cpitanul Emanuel Catelli, ofiter de stat major, deci bine pregtit ca profesionist, care, pe lang cunostintele militare, avea o larg intelegere a limbii si literaturii romane, predand elementele de baz ale acestora colegilor si. Prin activitatea sa, comitetul militar din Odessa a realizat, mai intai, o concentrare a eforturilor patriotilor moldoveni spre indeplinirea idealurilor nationale, a realizat agitatia romaneasc in toate judetele, a luptat pentru scoala national si includerea romanilor in toate organele administrative de pe teritoriul Basarabiei. Problema cea mai important, ins, si care trebuia rezolvat de urgent, era cea a organizrii unor forme de aprare armat fat de cei care contestau autoritatea moldovenilor, exercitarea drepturilor acestora. ncepand de la Odessa si prin respectarea directivelor venite de aici, s-a trecut la organizarea cohortelor moldovenesti. Termenul provine din limba latin, in care desemna o subdiviziune a legiunilor. Cohortele moldovenesti erau, la inceput, mici unitti militare de 100 ostasi fiecare, avand drept misiune s protejeze populatia civil de distrugerile, jafurile si violurile pe care le fceau trupele rusesti, aflate inc in garnizoan in Basarabia sau in drum spre tar, fiind bolsevizate in cea mai mare msur. Au fost create 16 cohorte, fiecare comandat de ctre un ofiter moldovean, iar la un loc au format primul regiment moldovenesc. Desigur, ostasii trebuiau s fie reeducati in spiritul national romanesc si moldovenesc, o parte dintre ei nu aveau notiunile necesare pentru a intelege rolul lor atat de important. Nu toate lucrurile mergeau asa cum ar fi de dorit, pe teritoriul atat de vast unde se aflau grupri militare moldovenesti, era greu de realizat o coordonare eficient. De aici ideea alctuirii unui organ central care s reuneasc, cu autoritate, toate comitetele militare dispersate in diferite zone. Procesul incepe prin unificarea celor mai importante comitete, cel de la Iasi si cel de la Odessa, actiune urmat si de celelalte structuri militare moldovenesti. Pe 23 iunie 1917, la Chisinu, are loc o prim intrunire a reprezentatilor celor mai importante comitete, participand delegati din cele mai indeprtate garnizoane, cum ar fi cea de la Novogorgievsk, pe lang cei din Chisinu, Iasi, Odessa etc. Chisinul devine sediul Comitetului Executiv Central Moldovenesc al Soldatilor si Ofiterilor, in fruntea acestora fiind numit sublocotenentul Gherman Pantea. ns la Chisinu exista dinainte un Comitet Militar Rusesc, care-si aroga dreptul de a-si executa puterea pe intreg teritoriul Basarabiei. n momentul in care moldovenii s-au organizat, rusii s-au hotrat s-i aresteze pe cei aflati in conducere. Informatiile transpirand, moldovenii hotrsc, initial, pentru a evita un conflict deschis, s treac la tratative. S-au intalnit reprezentantii celor dou organizatii militare si au inceput tratative care s-au incheiat, in prim faz, in favoarea moldovenilor, ce siau impus dreptul de a actiona in mod liber, fr restrictii din partea rusilor. Un conflict deosebit de periculos era pe cale s aib loc intre Comitetului Executiv Central Moldovenesc al Soldatilor si Ofiterilor si nationalistii ucraineni, organul lor de conducere, Rada de la Kiev, dorind s includ teritoriul Basarabiei in cel al Ucrainei. Ucrainenii actionau in acest sens folosindu-se de militarii de aceeasi origine aflati pe frontul roman. ntre timp se mai petrec si alte evenimente, intre care alegerile locale din Chisinu, unde militarii moldoveni reusesc s impun prezenta crturarului Stefan Ciobanu in conducerea judetului. O adevrat victorie a fost faptul c acelasi comitet, in urma unor tratative cu guvernul provizoriu de la Petrograd, a reusit ca in functia de comisar guvernial al Basarabiei s fie numit patriotul moldovean Vladimir Cristi, iar alt patriot, Ion Inculet, s fie numit vice-comisar. ntre alte realizri ale comitetului mentionm impu – nerea limbii romane in administratia si in scolile din Basarabia. Pentru un mai mare impact in societate, a inceput s fie redactat ziarul ‘Soldatul Moldovan’, iar la 27 octombrie 1917, la Congresul Militar Moldovenesc s-a proclamat autonomia Basarabiei si sau fcut primii pasi pentru constituirea Sfatului Trii (foto). n activitatea militarilor mai distingem si alte aspecte, relevate, de data aceasta, de Ion Stafi. La Odessa, la actiunile pe care le-am prezentat mai sus, au participat in jur de 30.000- 40.000 de ostasi moldoveni, care urmau s fie trimisi pe frontul din Moldova. Discutii au aprut, atunci, in legtur cu ‘Treaba pmantului (respectiv reforma agrar), in sensul c intreg pmantul Basarabiei s fie dat norodului muncitor fr plat’ (Stafi, p. 58). De aici unele atitudini confuze in cadrul actiunilor politice. Interesant ar fi si mentionarea unor actiuni ale lui Kerenski, seful guver – nului provizoriu din Rusia, care a trimis-o la Chisinu pe o btran revolutionar, Breska-Breskovskaia, pentru a combate miscarea autono – mist a moldovenilor basarabeni si a propaga ideea mentinerii integrittii Imperiului Rus. Pe fondul dezvoltrii miscrii nationale a romanilor basarabeni are loc acel prim congres al ostasilor moldoveni din armata rus, pe data de 20.10.1917. Onisifor Ghibu, ardeleanul care a contribuit mult, prin prezenta lui energic, la conturarea idealelor nationale basarabene, descrie atmosfera de la congres in lucrarea sa ‘Pe baricadele vietii’: ‘n strigtele nesfarsite de ‘Ura!’ si ‘S triasc Basarabia autonom!’, urc la tribun presedintele Comitetului Central Militar Moldovenesc, sublocotenentul Gherman Pantea. Toat asistenta se ridic in picioare, radicand stegulete tricolore. Singur la tribun, presedintele nu putea rosti nici un cuvant, el lcrima de emotie si bucurie. Plangea toat asistenta din sal si, odat cu ea, lcrma de bucurie tot poporul nostru umilit si chinuit timp de un veac si ceva.’ n rezolutiile congresului sunt preluate hotrarile altor organizatii nationale moldovenesti, dar se stabilesc si alte deziderate, mai ales cele legate de situatia militar. n continuare, le trecem in revist: autonomia Basarabiei, nationalizarea formatiunilor militare moldovenesti, crearea unor noi cohorte, organizarea unor conduceri legislative pentru Basarabia, stoparea colonizrii Basarabiei cu elemente de alte etnii, nationalizarea scolilor din Basarabia; la acestea se adaug un interes deosebit pentru romanii de peste Nistru pentru statutul pe care urmau s il aib acestia. Astfel, romanilor de peste Nistru li se asigurau 10 locuri de deputati in Parlamentul Basarabiei. ncheiem prin reproducerea catorva documente emise de Comitetul Militar Moldovenesc din Odessa. La 3 mai 1917, in ziarul ‘Cuvant Moldovenesc’, intalnim urmtorul apel: ‘Ostasii moldoveni din garnizoana Odessa, adunati in numr de 10.000 la mitingul national de la 18 aprilie, dup ce au dezbtut starea lucrurilor adus prin revolutia ruseasc la care au luat si ei parte, si dup ce s-au sftuit despre nevoile si interesele noastre moldovenesti, au hotrat s aduc la cunostinta ocarmuirii vremelnice (Guvernul provizoriu) c moldovenii i-au dat si ii vor da sprijinul lor pan cand vor avea incredere c ea chezsluiste slobozenia tuturor noroadelor din Rusia, impreun cu norodul moldovenesc. Totodat, ostasii au hotrat c pentru aprarea slobozeniei pe viitor, Basarabia trebuie s capete autonomia cea mai larg. Legile dup care se va carmui tara Basarabiei trebuie s fie lucrate de Sfatul Trii, intocmit din deputatii tuturor noroadelor care locuiesc in Basarabia. Administratia, judecata, scoala si Biserica trebuiesc intocmite dup trebuintele noroadelor din Basarabia, chezsluindu-se tuturor partea dreapt in viata obsteasc a trii. Basarabia fiind o tar plugreasc, tot pmantul trii trebuie s treac fr plat in mana plugarilor muncitori cu bratele lor dup o lege care se va intocmi in Sfatul Trii.’ Un alt apel, din 9 iunie 1917, are in vedere importante msuri privind sprijinirea invtmantului: ‘S se aduc la cunostinta comitetului implinitor guvernial din Basarabia c soldatii si ofiterii moldoveni, in numr de 60.000, vor ca: – Toate scolile primare de la inceputul anului viitor de invttur, adic de la 1 septembrie, s fac invttura in limba mamei. – Cursurile pregtitoare pentru invttori moldoveni deschise in Chisinu pentru 300 de oameni, sfatul trii le gseste neindestultoare. Trebuie pe cat se poate mai degrab s se deschid un seminar moldo – venesc pentru pregtirea temeinic a invttorilor. Trebuie s se deschid cateva scoli mijlocii (medii) cu invttura in limba moldoveneasc. – n toate scolile duhovnicesti (teologice) invttura trebuie de fcut numaidecat in limba moldoveneasc, deschizandu-se totodat clase paralele cu invttur in limba ruseasc si bulgreasc dac se vor gsi doritori de a invta in limbile acestea. – S se ia msuri hotratoare ca s se intoarc in Basarabia toti oamenii invtati care slujesc in asezmintele trii sau obstesti in afar de Basarabia, dac ei stiu limba moldoveneasc, sunt democrati si vor s se intoarc in Basarabia. – S fie introdus limba moldoveneasc in administratie, adic in asezmintele trii si cele obstesti si la judecat. Slujbasii rusificatori din asezminte s fie inlocuiti cu oameni care stiu limba moldoveneasc si celelalte limbi din Basarabia si care sunt cunoscuti ca sprijinitori ai revolutiei. – Numaidecat si indat s fie luate msuri spre infiintarea pe lang universitatea de la Odessa a unei catedre deosebit de limba si istoria moldoveneasc. – S se fac la Odessa de la toamna viitoare dou internate pentru studentii si studentele srace moldovene.’ n sfarsit, pe 9 septembrie, o nou hotrare de mare important: ‘Comitetul implinitor al Sfatului Deputatilor Ostasi Moldoveni din garnizoana Odessei, in Sedinta sa de la 25 august, ascultand raportul prtasului comitetului, marinarul Gafencu, despre msurile luate de ctre Zemstva Guvernial a Basarabia, cu privire la invtmantul scolar, a hotrat urmtoarele: – S se indrepte ctre comitetul guvernial implinitor cu cerere de a se lua cele mai hotratoare msuri in privinta introducerii de la toamn a limbii norodului in toate scolile de la sate. – S se struiasc inaintea ocarmuirii militare ca toti invttorii moldoveni luati in oaste s fie sloboziti. – n legtura cu lipsa de invttori moldoveni, vremelnic s se numeasc ca invttori la sate invttorii romani din Romania, Transilvania si Romania.’
Dan Ravaru
