„Femeile rationeaz, comunic si actioneaz ca femeile, iar brbatii – ca brbatii, si este foarte bine asa, pentru c o femeie brbat este tot att de dezagreabil ca si un brbat efeminizat.” – Golda Meir
Familia rmane una din marile realitti existentiale ale societtii omenesti inscrise in firescul vietii, fr de care cu greu s-ar putea imagina o alt alctuire social care s-i implineasc atat de potrivit rostul. Indiferent cum am defini familia, fie utilizand definitia restrans – forma social de baz intemeiat prin cstorie, care const in sot, sotie si descendentii lor directi, copiii, fie utilizand definitia mai larg – form de comunitate uman intemeiat prin cstorie care uneste pe soti si copiii acestora prin relatii stranse de natur biologic, economic si spiritual, familia rmane o necesitate biologic cerut de inssi natura uman. nssi traditia si cultura popular au ca punct central familia. Drumul omului ctre implinirea acestui rost in comunitatea din care face parte este consacrat prin obiceiuri si datini care fixeaz locul individului in comunitatea respectiv doar prin prisma familiei. Astfel, societtile patriarhale sanctionau aspru brbatul care nu era cstorit pan la 25 de ani, etichetandu-l, deloc onorabil, ca ‘flcu tomnatec’, iar fetele necstorite pan la 20 de ani erau considerate, de asemenea, ‘fete btrane’. Urmarea era marginalizarea lor ca incapabili s asigure progresul si dezvoltarea comunittii din care fceau parte.
Miscarile de emancipare a femeiei si familia
Exist in zilele noastre tendinta extrem de vizibil si chiar tendentioas de a ataca si pune la indoial tot ceea ce istoria si experienta uman a demonstrat ca valoare in existenta ei. Una din aceste valori este familia, care recunoaste in evolutia ei modern adevrate asalturi si diversiuni in incercarea de a-i diminua rolul si rostul. Primul atac vine din partea Miscrii Feministe, care apare in timpul revolutiei franceze in virtutea drepturilor fundamentale ale omului si egalittii proclamate de aceasta. n acest context revolutionar, scriitoarea francez Olympe de Gouges public, in 1791, o carte intitulat ‘Declaration de droits de la femme et de la citoyene’, care cuprinde principalele revendicri ale sexului feminin. Aceste revendicri, in pas cu evolutia societtii umane de atunci, vor prinde contur prin ‘miscarea sufragetelor’, inceput in SUA, la inceputul secolului al XIX-lea, soldat cu obtinerea dreptului de vot. Va continua de-a lungul secolului al XX-lea, cu obtinerea tuturor drepturilor civile si sociale in spiritul egalittii cu brbatul. Miscarea de emancipare a femeiei, desigur, justificat istoric, se va rsfrange asupra relatiilor de familie asa cum arta Simone Beauvoir in cartea sa ‘Al doilea sex’, publicat in 1949. Autoarea va reusi s fac un adevrat bilant al impactului social privind noua realitate. Dincolo de analiza tipologiei feminine (sub aspect biologic, sociologic si antropologic) si prezentarea femeiei in diverse ipostaze (tanr fat, indrgostit, mam, narcisist, femeie mistic, prostituat), reuseste ca, prin adevrate studii de gen, s deceleze trei tipologii feminine rezultate direct din miscarea feminist: femeia agresiv (revendicativ, cu tendinte hegemonice in familie si societate), femeia izolat (carierist, neag asteptrile brbatilor cerand s fie acceptat asa cum este) si femeia dependent (sindromul cenusreasa), care st in spatele brbatului, este manipulatoare, mimeaz neajutorarea creand un grad de codependent in viata de familie. Impactul acestor noi realitti se va resimti in timp prin cresterea varstei fetelor pentru cstorie la peste 25 de ani, reducerea drastic a numrului de copii in familie, grijile domestice, ca si responsabilitatea cresterii si educatiei copilului, imprtindu-se in mod egal intre printi. Atacul la familie a fost unul indirect si privea la inceput doar actul cstoriei. Plecand de la considerentul c acest act consfinteste social, juridic si religios intemeierea familiei, feministele sustine c unirea prin cstorie este ‘o metod inventat de brbat pentru a subjuga femeia si a o mentine intr-o conditie inferioar’. Din pcate, pornit ca o miscare progresist de emancipare a jumtate din populatia globului, miscarea feminist va avea efecte negative asupra familiei, indicatorilor demografici si educatiei copilului, ceea ce va genera in ultimele decenii un curent antifeminist chiar in sanul miscrii. Al doilea val a fost generat de Revolutia Sexual a anilor 60 ai secolului trecut, care ridica orice tabu legat de tot ceea ce privea intimitatea si demnitatea persoanei, incurajand un libertinaj comportamental ce contrasta flagrant cu bunele moravuri promovate de familie si traditie. Semnalul va fi dat de scriitoarea francez Dominique Simonnet printr-o carte publicat in 1956 sub titlul ‘Cea mai frumoas istorie a iubirii’. Printre altele, aceast miscare va pune capt cstoriilor aranjate, va incuraja libertatea de a alege partenerul de viat, tinuta vestimentar (uneori sumar si chiar provocatoare), promoveaz libertatea de limbaj (cu accente obscene chiar si in cultur) si lanseaz srutul profund ca simbol al pasiunii, toate acestea sub deviza ‘trieste clipa la maxim’ (in cutarea adrenalinei, in termeni actuali), considerandu-se c corpul si plcerea sunt mai importante decat sentimental dragostei. Se va trece astfel de la dragostea idilic la sexualitatea obligatorie, concept in care dragostea devine obscen, cstoria, ridicol, iar sexualitatea, un act de purificare. S mai adugm si faptul c adulterul nu va mai fi sanctionat, avortul si contraceptia in general vor deveni metode uzuale la libera alegere, iar violenta in familie, a crei victim este de regul femeia, va deveni o problem social. Ceea ce va reusi intrucatva s tempereze elanul distructiv al revolutiei sexuale va fi aparitia si rspandirea extrem de rapid a sindromului imunodeficientei castigate (SIDA), o boal extrem de grav cu transmisie sexual si care, in contextul libertinajului neingrdit, se rspandeste extrem de rapid. n sfarsit, ambele miscri, chiar dac si-au mai temperat elanul de inceput, au reusit s induc un al treilea atac (al treilea val) pe care il trim astzi cand diverse structuri minoritare, cu orientri sexuale curioase, reusesc s impun atitudini noi si chiar prevederi legislative care deturneaz intelesul, rostul si rolul consacrat, traditional istoric al familiei.
Impactul asupra familiei
Motivatia principal in spatele crora se ascund aceste asalturi este tentativa declarat de emancipare a relatiei de cuplu si modernizarea ei in spiritul noilor realitti ale lumii de astzi. Rezultatul unei asemenea atitudini promovat de noul val a fost relativizarea rostului familiei, ca apoi, prin bagatelizarea relatiei de cuplu, s se demonteze mitul familiei, inlocuindu-l cu ipoteze teoretice sau constructii mentale de cele mai multe ori in contradictie flagrant cu realittile existentiale. Interesant este faptul c cei care trudesc la asemenea enormitate sunt tocmai cei incapabili de a-si intemeia o familie, nu stiu ce inseamn a creste unul sau mai multi copii sau, si mai trist, sunt incapabili s priceap rostul vietii. Putini au inteles (sau inteleg) c, odat cu subminarea familiei, se submineaz de fapt fundamentul societtii, care este in primul rand unul biologic, in virtutea legilor vietii, legi care cer cu necesitate alctuirea familiei in scopul cresterii si protejrii copiilor, cu alte cuvinte, generatiile care se succed. Pe aceast ratiune, existential pentru fiinta uman, se cldeste cea de a doua, aceea de educatie si formare a omului pentru viat la nivelul exigentelor sociale ale timpului pe care fiecare generatie il trieste efectiv. Toate aceste abordri tintesc familia, pentru c submineaz esafodul ei biologic si, strans legat de aceasta, fondul educativ, care, prin orientrile rationalist-intelectualiste, conduc in cele din urm la rstlmcirea rostului formativ al familiei. Dincolo de problemele cu adevrat iimportante ale umanittii, cum sunt cele de ordin economic, social, ecologic si climatic, intr-o lume amenintat de rzboi, terorism, foamete si molime, apar aceste probleme artificiale, izvorate din niste teorii curioase care deturneaz atentia de la adevrurile existentiale. Asociate ins cu unele tendinte comportamentale aberante, aceste teorii incearc s demonstreze c albul este negru, c tatl poate fi si mam, c relatia de familie este mai putin important decat viata de familie, c primii pasi in socializarea individului au o valoare relativ si pot fi fcuti oriunde, sfarsind in adevrate elucubratii, cand sustin faptul c individul ar putea ajunge s-si comande mental orientarea si perceptia propriei persoane ca realitate fizic doar prin resorturile mintii ce ar actiona asupra unei materii care, in conceptia lor, nu ar avea nimic de a face cu dualitatea spiritmaterie ce defineste dintotdeauna fiinta uman. Ca un rspuns la aceste tendinte moderniste si ‘corecte politic’, evocatoare mi se pare atitudinea exprimat public a fostului prim ministru al statului Israel, Golda Meir, care, in 1964, afirma: ‘Femeile ratio – neaz, comunic si actioneaz ca femeile, brbatii – ca brbatii, si este foarte bine asa, pentru c o femeie brbat este tot atat de dezagreabil ca si un brbat efeminizat.’
Impactul asupra dezvoltarii si formarii fiintei umane
Cei care lanseaz asemenea aberatii sunt departe de a intelege si a recunoaste rolul familiei in dezvoltarea individual si a societtii umane. Nu voi dezvolta acest subiect, pentru c am fcut-o intr-o suit de eseuri cu aceast tem, dar voi sublinia faptul c functia educativ-formatoare a individului, a crei rol indirect este si preluarea si transmiterea tezaurului cultural (limb, traditie, obiceiuri, datini, credint) nu este mai putin important, din perspectiva neamului decat functia economic sau chiar reproductiv, de pild.
– continuare n numrul viitor –
* Valeriu Lupu – doctor n stiinte medicale
Bibliografie:
1. A. C. – Pan unde si-a avut rostul miscarea de emancipare a femeiei?, Smart Woman, News.ro, 9 sept. 2009;
2. Beauvoir Simonne – Al doilea sex, Ed. Univers, Buc. 2004;
3. Burciu Ilinca, Tit Claudia – Feminismul, WordPress.com, 27.01.2015;
4. Ciuperc C. – Cuplul modern: intre emancipare si disolutie, Ed. Tipoalex, Alexandria, 2000;
5. Constantinescu M. – Sociologia familiei, Ed. Universitaria, Pitesti, 2004;
6. Dan Sebastian – Emanciparea femeiei si consecintele asupra familiei, News.ro, august, 2015;
7. Lupu V – Medicin si societate (eseistic medical), Ed. Pim, Iasi, 2013;
8. Miroiu Mihaela, Grunberg Laura – Abordri feministe in filosofia contemporan (drumul ctre autonomie), Ed. Polirom, Iasi, 2004;
9. Miroiu Mihaela, Dragomir Otilia – Lexicon feminist, Ed. Polirom, Iasi, 2002;
10. Popescu Cristian – Alexandrina Cantacuzino si miscarea feminist romaneasc, historia.ro, 20;
11. Simonnet Dominique – Cea mai frumoas istorie a iubirii, Ed. Paralela 45, Buc. 2006;
12. Traister Rebeca – Alianta familiilor din Romania, rostonline.ro.
