Trei elevi din zece sunt amenintati cu b�taia de colegi

�n unit�tile scolare, creste, de la o zi la alta, un fenomen care promoveaz� un comportament violent �n r�ndul copiilor, cunoscut si sub numele de bullying. Potrivit unui studiu �Salvati Copiii” �n 2016, �n scolile rom�nesti, 3 din 10 copii sunt amenintati cu b�taia de colegi.

Studiul Fundatiei ‘Salvati Copiii’ Romania arat� cu unul din patru copii a fost umilit in fata colegilor. Cercetarea f�cut� de c�tre organizatie a urm�rit modul de reactie al copiilor si al p�rintilor cu privire la fenomenul de bullying. Potrivit csid.ro, au fost vizate diferitele tipuri de manifest�ri asociate cu acest comportament, printre care se num�r� excluderea din grup, umilirea, distrugerea lucrurilor altcuiva sau violenta fizic�. Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere si de luare in deradere a cuiva, de umilire. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit in cercul s�u de cunostinte sau de c�tre colegi care il strig� intr-un anume fel. Uneori aceste tachin�ri se transform� in imbranceli sau chiar, in unele cazuri, in atacuri fizice.

De ce apare Bullying-ul �n r�ndul copiilor?

‘Ce ne-a surprins este num�rul mare de elevi, aproximativ 70%, care au spus c� au fost m�car o dat� martorii unei situatii de h�rtuire in clasa lor, dar si in grupul lor de prieteni, ceea ce ne arat� c� bullyingul nu vizeaz� doar grupuri largi sau necunoscute de copii, ci apar si in acele grupuri in care ne astept�m ca relatiile de prietenie si cooperare s� fie stranse’, a declarat psihoterapeutul Diana St�nculean, potrivit csid.ro. �n urma studiului, s-a constatat c� bullying nu inseamn� numai un comportament agresiv in viata real� a copiilor, ci si in cea virtual�. Astfel, peste 60% dintre elevi au m�rturisit c� s-au intalnit in mediul virtual cu mesaje, care i-au umilit sau care i-au r�nit. Psihologii sunt de p�rere c� primul factor care conduce la un astfel de comportament este legat de mediul familiar si de ceea ce copiii v�d acas�, la p�rinti. Ca urmare a acestui lucru, sase din 10 copii cresc cu o form� de violent� fizic� sau emotional�. ‘Ne crestem copiii cu palma la fund, cu etichete puse in frunte. Dac� ne uit�m in istoricul copiilor care fac bullying, cat si in cel al victimelor de bullying, vom g�si aproape intotdeauna un background familiar complicat, violent� fizic� explicit� sau sunt martori ai unor relatii violente intre p�rinti. Al doilea factor major tine de scoal� si de faptul c� in scolile din Romania, la nivel de program� scolar�, nu avem continuturi si atitudini pedagogice, care s� ii ajute pe copii s� dezvolte relatii de cooperare, de empatie. Scoala romaneasc� are ca valoare principal� competivitatea si ierarhia si in mic� m�sur� incurajeaz� toleranta intre copii si astfel, comportamentele de bullying apar cu foarte mare usurint�’, a ad�ugat psihoterapeutul.

Ce spune Ministerul Educatiei

Pe de alt� parte, Ministerul Educatiei sustine c�, potrivit ariei curriculare, problema fenomenului de bullying este abordat� de mai multe discipline din trunchiul comun. ‘Din perspectiva strict curricular�, problematica violentei, in particular a conflictelor in relatiile interumane, este o tem� explicit� in cadrul unor discipline socioumane de trunchi comun/obligatorii, precum Cultur� civic�, Logic�, argumentare si comunicare, Psihologie, Sociologie, Filosofie sau a unor discipline optionale, aflate in oferta national�, intre care mention�m: Cultur� civic� (educatie moralcivic�), Cultur� civic�-Educatie pentru drepturile copilului, Educatie intercultural�, Educatie civic�-liceu, Drepturile omuluiliceu’, a explicat secretarul de stat pe inv�t�mant preuniversitar din Ministerul Educatiei, Ariana Bucur. Federatia Asociatilor de P�rinti a cerut in nenum�rate ori ministerului Educatiei suplimentarea num�rului de consilier in scoli. �n momentul de fat�, in tara noastr�, exist� un psiholog la 800 de elevi.

Parintii cer sa se ia masuri

‘Noi am cerut la minister m�rirea num�rului de psihologi din clas� si cu formarea cadrelor didactice in acest sens pentru c� nu este suficient doar cursul de psihopedagogie pe care profesorii il au in timpul facult�tii. Ministrul Pop ne-a promis c� va remedia aceast� situatie cu atat mai mult cu cat dispune si de fondurile necesare pentru asa ceva. (…) P�rintii vin s� se plang�, dar noi nu putem face demersuri decat dac� aceste sesiz�ri sunt scrise, ori in conditiile in care adultului ii este team� de repercusiunile asupra copilului, se tem s� mai fac� plangeri scrise. Iar in situatia asta totul este verbal si noi tot verbal incerc�m s� rezolv�m situatiile, dar este destul de complicat’, a declarant vicepresedintele Federatiei Nationale a Asociatiilor de P�rinti, Eugen Ilea. Specialistii spun c� nici in regulamentele de functionare ale scolilor si nici in strategia national� de combatere a violentei dintre copii, nu apare cuvantul ‘bulllying’ si asta din cauza faptului c� pentru adulti este mai important ca elevul agresor s� fie pedepsit decat educat. ‘Chiar dac� apare acest comportament, multor copii le este fric� s� povesteasc� acas� despre astfel de abuzuri, fie dac� au fost ei victime sau doar dac� au fost martori. De aceea nevoia de consilieri scolari este enorm de mare, astfel copiii ar trebui s� fie mai deschisi si cu p�rintii si cu colegii lor din clas�’, a ad�ugat Eugen Ilea. Dar reprezentantii Ministerul Educatiei precizeaz� c� regulamentele de functionare prev�d metode de interventie in astfel de cazuri, nu si de prevenire a abuzurilor de orice fel din mijlocul scolilor. ‘Regulamentulcadru de organizare si functionare a inv�t�mantului preuniversitar prevede proceduri de interventie la nivelul unit�tilor de inv�t�mant in situatii de violent� si stipuleaz� rolul Comisiei pentru prevenirea si eliminarea violentei, a faptelor de coruptie si discrimin�rii in mediul scolar si promovarea interculturalit�tii. �n functie de nevoile elevilor, p�rintilor, cadrelor didactice si ale scolilor, centrele judetene/centrul municipiului Bucuresti de resurse si asistent� educational� deruleaz�, pe lang� activit�tile de consiliere, programe menite s� contribuie la formarea si dezvoltarea unor atitudini si comportamente eficiente in relatiile dintre p�rinte-copil in vederea imbun�t�tirii calit�tii climatului psiho-emotional si intrafamilial, la consolidarea parteneriatului scoal� – familie’, a ad�ugat secretarul de stat, scrie csid.

Consecintele bullying-ului

Prin definitie, bullying-ul este ceva ce se repet� sistematic in viata unui copil, iar consecintele sunt severe, explica psihologii. ‘Cele mai severe efecte pentru copilulvictim� tin de aparitia tulbur�rilor din sfera anxios-depresiv�, cel mai adesea acesti copii ajung s� intre intr-un episod depresiv, in cazul celor mai vulnerabili, apare si ideea de suicid, bullying-ul fiind unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru aparitia suicidului la varsta adolescentului. O alt� consecint� este refuzul de a merge la scoal� si atunci, cei din jur isi dau seama c� este ceva in neregul�. Nu trebuie neglijat nici copilul care agreseaz�. Studiile arat� c� 25% dintre copiii care fac bullying evolueaz� c�tre diagnostic cu tulbur�ri de conduit� la varsta adolescentei. Pe romaneste, ajung niste mici delicventi, care functioneaz� marginal la limita legii, care isi transform� agresivitatea fizic� si verbal� in strategie de comportament’, precizeaz� psihologul. �n continuare, 37% dintre copiii participanti la chestionar au m�rturisit c� s-au r�spandit zvonuri umilitoare si denigratoare in spatiul scolii despre ei, 84% dintre copii afirm� c� au fost martorii unei situatii in care un copil amenint� un altul, 80% a uneia in care un copil este umilit de alt copil, iar 78% au asistat la situatii repetate in care un copil era imbrancit si lovit usor de c�tre alti copii. Potrivit ultimelor date centralizate de c�tre ministerul Educatiei, pan� in 2015, se raportau anual aproximativ 19.000 de cazuri de violent� de orice fel la nivelul unit�tilor scolare, dar specialistii in educatiei spun c� num�rul este mult mai mare din cauza faptului c� celor mai multi dintre elevi le este team� s� raporteze abuzurile suferite sau cele la care au fost martori. (sursa: csid.ro)